Foto: Profimedia

„Încălcarea dreptului internațional?” – Reacțiile liderilor mondiali după atacul SUA în Venezuela

Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane a provocat un val de reacții contradictorii la nivel internațional, de la susținere deschisă până la condamnări dure privind încălcarea dreptului internațional.

După o operațiune militară de amploare desfășurată sâmbătă pe teritoriul Venezuelei, președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați de forțele Statelor Unite și scoși din țară. Cei doi sunt inculpați într-un dosar de trafic de droguri instrumentat la New York.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că guvernul său nu va „vărsa lacrimi” pentru sfârșitul regimului Maduro, reiterând ulterior că Regatul Unit îl consideră pe liderul venezuelean un președinte ilegitim. Totuși, el a evitat să spună explicit dacă acțiunea militară americană a încălcat dreptul internațional, afirmând că așteaptă stabilirea tuturor faptelor.

În schimb, numeroși lideri din America Latină au condamnat ferm intervenția SUA. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat că operațiunea „trece o linie inacceptabilă” și avertizează că atacurile asupra statelor suverane, în flagrantă încălcare a dreptului internațional, pot conduce la „violență, haos și instabilitate globală”. Mesaje similare au venit din partea președinților Columbiei și Chile, care au cerut o soluție pașnică pentru criza din Venezuela.

Rusia și China, aliați tradiționali ai Caracasului, au reacționat dur. Moscova a acuzat Washingtonul de „act de agresiune armată”, iar Beijingul s-a declarat „profund șocat” de folosirea forței împotriva unui stat suveran.

Iranul a catalogat loviturile americane drept o „încălcare flagrantă a suveranității naționale”.

Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor „administra” Venezuela până la realizarea unei „tranziții sigure și responsabile”. Declarația a amplificat îngrijorările privind stabilitatea regională.

La Caracas, ministrul de Interne Diosdado Cabello a îndemnat populația la calm și la încredere în conducerea țării și în armată, afirmând că „lumea trebuie să vorbească despre acest atac”, potrivit Reuters.

Nu toate reacțiile au fost critice. Președintele Argentinei, Javier Milei, considerat un aliat apropiat al lui Trump, a salutat acțiunea cu mesaje precum „libertatea înaintează” și „trăiască libertatea”.

La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat poziția blocului comunitar potrivit căreia Maduro nu are legitimitate, subliniind însă că orice tranziție trebuie să fie pașnică și în conformitate cu dreptul internațional.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut o tranziție democratică ce să reflecte voința poporului venezuelean.

Iar cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscului de instabilitate politică.

Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de faptul că regulile dreptului internațional ar putea să nu fi fost respectate, avertizând că intervenția creează un precedent periculos.

În Statele Unite, liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a criticat intervenția, spunând că, deși Maduro este un dictator ilegitim, lansarea unei acțiuni militare fără autorizarea Congresului este „iresponsabilă”.

În același timp, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a felicitat administrația Trump pentru „leadershipul curajos și istoric în numele libertății și justiției”.

România a reiterat că nu l-a recunoscut niciodată pe Nicolás Maduro drept președinte legitim al Venezuelei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a scris pe rețelele sociale că autoritățile de la București fac apel la „reținere și responsabilitate” și susțin revenirea Venezuelei pe calea democrației.


Și Republica Moldova și-a exprimat sprijinul pentru dreptul poporului venezuelean la libertate și democrație. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat pe platforma X că este esențială o tranziție democratică reală, care să răspundă intereselor cetățenilor Venezuelei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: