Foto: Profimedia

„Încălcarea dreptului internațional?” – Reacțiile liderilor mondiali după atacul SUA în Venezuela

Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane a provocat un val de reacții contradictorii la nivel internațional, de la susținere deschisă până la condamnări dure privind încălcarea dreptului internațional.

După o operațiune militară de amploare desfășurată sâmbătă pe teritoriul Venezuelei, președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați de forțele Statelor Unite și scoși din țară. Cei doi sunt inculpați într-un dosar de trafic de droguri instrumentat la New York.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că guvernul său nu va „vărsa lacrimi” pentru sfârșitul regimului Maduro, reiterând ulterior că Regatul Unit îl consideră pe liderul venezuelean un președinte ilegitim. Totuși, el a evitat să spună explicit dacă acțiunea militară americană a încălcat dreptul internațional, afirmând că așteaptă stabilirea tuturor faptelor.

În schimb, numeroși lideri din America Latină au condamnat ferm intervenția SUA. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat că operațiunea „trece o linie inacceptabilă” și avertizează că atacurile asupra statelor suverane, în flagrantă încălcare a dreptului internațional, pot conduce la „violență, haos și instabilitate globală”. Mesaje similare au venit din partea președinților Columbiei și Chile, care au cerut o soluție pașnică pentru criza din Venezuela.

Rusia și China, aliați tradiționali ai Caracasului, au reacționat dur. Moscova a acuzat Washingtonul de „act de agresiune armată”, iar Beijingul s-a declarat „profund șocat” de folosirea forței împotriva unui stat suveran.

Iranul a catalogat loviturile americane drept o „încălcare flagrantă a suveranității naționale”.

Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor „administra” Venezuela până la realizarea unei „tranziții sigure și responsabile”. Declarația a amplificat îngrijorările privind stabilitatea regională.

La Caracas, ministrul de Interne Diosdado Cabello a îndemnat populația la calm și la încredere în conducerea țării și în armată, afirmând că „lumea trebuie să vorbească despre acest atac”, potrivit Reuters.

Nu toate reacțiile au fost critice. Președintele Argentinei, Javier Milei, considerat un aliat apropiat al lui Trump, a salutat acțiunea cu mesaje precum „libertatea înaintează” și „trăiască libertatea”.

La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat poziția blocului comunitar potrivit căreia Maduro nu are legitimitate, subliniind însă că orice tranziție trebuie să fie pașnică și în conformitate cu dreptul internațional.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut o tranziție democratică ce să reflecte voința poporului venezuelean.

Iar cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscului de instabilitate politică.

Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de faptul că regulile dreptului internațional ar putea să nu fi fost respectate, avertizând că intervenția creează un precedent periculos.

În Statele Unite, liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a criticat intervenția, spunând că, deși Maduro este un dictator ilegitim, lansarea unei acțiuni militare fără autorizarea Congresului este „iresponsabilă”.

În același timp, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a felicitat administrația Trump pentru „leadershipul curajos și istoric în numele libertății și justiției”.

România a reiterat că nu l-a recunoscut niciodată pe Nicolás Maduro drept președinte legitim al Venezuelei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a scris pe rețelele sociale că autoritățile de la București fac apel la „reținere și responsabilitate” și susțin revenirea Venezuelei pe calea democrației.


Și Republica Moldova și-a exprimat sprijinul pentru dreptul poporului venezuelean la libertate și democrație. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat pe platforma X că este esențială o tranziție democratică reală, care să răspundă intereselor cetățenilor Venezuelei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: