Foto: Profimedia

„Încălcarea dreptului internațional?” – Reacțiile liderilor mondiali după atacul SUA în Venezuela

Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane a provocat un val de reacții contradictorii la nivel internațional, de la susținere deschisă până la condamnări dure privind încălcarea dreptului internațional.

După o operațiune militară de amploare desfășurată sâmbătă pe teritoriul Venezuelei, președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați de forțele Statelor Unite și scoși din țară. Cei doi sunt inculpați într-un dosar de trafic de droguri instrumentat la New York.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că guvernul său nu va „vărsa lacrimi” pentru sfârșitul regimului Maduro, reiterând ulterior că Regatul Unit îl consideră pe liderul venezuelean un președinte ilegitim. Totuși, el a evitat să spună explicit dacă acțiunea militară americană a încălcat dreptul internațional, afirmând că așteaptă stabilirea tuturor faptelor.

În schimb, numeroși lideri din America Latină au condamnat ferm intervenția SUA. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat că operațiunea „trece o linie inacceptabilă” și avertizează că atacurile asupra statelor suverane, în flagrantă încălcare a dreptului internațional, pot conduce la „violență, haos și instabilitate globală”. Mesaje similare au venit din partea președinților Columbiei și Chile, care au cerut o soluție pașnică pentru criza din Venezuela.

Rusia și China, aliați tradiționali ai Caracasului, au reacționat dur. Moscova a acuzat Washingtonul de „act de agresiune armată”, iar Beijingul s-a declarat „profund șocat” de folosirea forței împotriva unui stat suveran.

Iranul a catalogat loviturile americane drept o „încălcare flagrantă a suveranității naționale”.

Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor „administra” Venezuela până la realizarea unei „tranziții sigure și responsabile”. Declarația a amplificat îngrijorările privind stabilitatea regională.

La Caracas, ministrul de Interne Diosdado Cabello a îndemnat populația la calm și la încredere în conducerea țării și în armată, afirmând că „lumea trebuie să vorbească despre acest atac”, potrivit Reuters.

Nu toate reacțiile au fost critice. Președintele Argentinei, Javier Milei, considerat un aliat apropiat al lui Trump, a salutat acțiunea cu mesaje precum „libertatea înaintează” și „trăiască libertatea”.

La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat poziția blocului comunitar potrivit căreia Maduro nu are legitimitate, subliniind însă că orice tranziție trebuie să fie pașnică și în conformitate cu dreptul internațional.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut o tranziție democratică ce să reflecte voința poporului venezuelean.

Iar cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscului de instabilitate politică.

Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de faptul că regulile dreptului internațional ar putea să nu fi fost respectate, avertizând că intervenția creează un precedent periculos.

În Statele Unite, liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a criticat intervenția, spunând că, deși Maduro este un dictator ilegitim, lansarea unei acțiuni militare fără autorizarea Congresului este „iresponsabilă”.

În același timp, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a felicitat administrația Trump pentru „leadershipul curajos și istoric în numele libertății și justiției”.

România a reiterat că nu l-a recunoscut niciodată pe Nicolás Maduro drept președinte legitim al Venezuelei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a scris pe rețelele sociale că autoritățile de la București fac apel la „reținere și responsabilitate” și susțin revenirea Venezuelei pe calea democrației.


Și Republica Moldova și-a exprimat sprijinul pentru dreptul poporului venezuelean la libertate și democrație. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat pe platforma X că este esențială o tranziție democratică reală, care să răspundă intereselor cetățenilor Venezuelei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: