PSRM

„Îndemnăm pe toți să nu atragă R. Moldova în jocuri periculoase”. PSRM, despre declarația ministrului de Externe al Marii Britanii

R. Moldova ar trebui să fie „echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse, a declarat Liz Truss, ministrul de Externe al Marii Britanii. Reprezentanții PSRM spun că sunt „îngrijorați de declarația ministrului”. Socialiștii cer de la autoritățile R. Moldova „explicații”, în care să comunice dacă au avut discuții cu reprezentanții Marii Britanii despre „necesitatea livrărilor de armament de către statele NATO”. 

„Atragem atenția asupra faptului că această declarație a fost făcută fără să fi avut loc careva discuții publice cu reprezentanții conducerii de vârf a Republicii Moldova. (…) Dacă însă între Republica Moldova și Marea Britanie și/sau alte țări membre ale NATO au avut loc anumite consultări care s-au desfășurat „în culise”, în spatele poporului Republicii Moldova, Partidul Socialiștilor le condamnă cu fermitate și cere de la aparatul președintelui, Guvern, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, majoritatea parlamentară să ofere de urgență explicații publicului larg”, se arată într-o declarație a socialiștilor din data de 23 mai.

De asemenea, PSRM cere autorităților „să renunțe la orice declarații care subminează statutul constituțional de neutralitate permanentă a Republicii Moldova”.

„Amintim atât conducerii Republicii Moldova, cât și tuturor partenerilor externi necesitatea respectării cu strictețe a neutralității și neimplicării în conflictele militare. (…) Oferim o amplă asistență umanitară refugiaților din Ucraina la limita posibilităților noastre, de aceea îi îndemnăm pe toți cei din interiorul țării și din afara ei să nu atragă Republica Moldova în jocuri periculoase care subminează pacea și securitatea statului nostru”, mai comunică socialiștii.

Solicitați de NM să ofere o reacție, reprezentanții MAEIE au menționat că astăzi vor publica o declarație cu privire la furnizarea de arme NATO în țara noastră.

***

Pe 21 mai, ministrul de Externe al Marii Britanii a declarat că Republica Moldova ar trebui să fie „echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse.

Oficiala a precizat că au avut loc discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere. Ea a spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin și-a păstrat „ambițiile de a crea o Rusie mai mare”. În acest context, Liz Truss a declarat că discuțiile despre îmbunătățirea apărării ucrainene pentru a descuraja agresiunile viitoare vor acoperi și „alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

Amintim că la începutul lunii mai, președinta Maia Sandu a declarat că „Republica Moldova nu este în pericol” și că evoluția lucrurilor din țară „este monitorizată cu atenție”.

Tot la începutul lunii mai, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-o conferință de presă că UE este pregătită „să ofere mai mult sprijin militar” Republicii Moldova. Ulterior,  Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a emis un comunicat, în care a anunțatcă Republica Moldova beneficiază de asistență din partea Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului european pentru pace (European Pace Facility). Asistența respectivă nu vizează și nu se referă la armament letal.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: