Inegalitate electrică. De ce lumina de la Ocnița și Bălți este mai costisitoare decât la Chișinău și Comrat și ce-i de făcut în acest caz? #NMSolution

Locuitorii din nordul Moldovei plătesc de mai mult timp pentru energia electrică mai scump decât locuitorii din centru și din sud. După ce tarifele la energia electrică s-au redus la 1 februarie, această diferență constituie 35%. Astfel, dacă un locuitor din Chișinău, de exemplu, plătește 150 de lei pentru lumină, un locuitor din Bălți plătește 200 de lei. NM a analizat, de ce regiunile din aceeași țară au ajuns în condiții atât de inegale și cum ar putea fi egalate facturile.

Ce s-a întâmplat

La 1 februarie, în Moldova au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică. Acestea s-au redus, în medie, cu 10%. Însă nu toți locuitorii țării plătesc la fel pentru electricitate.

Astfel, consumatorii casnici care trăiesc la nordul Moldovei și sunt racordați la rețelele întreprinderii de stat RED Nord vor plăti cu 35% mai mult – câte 2,04 lei pentru un kWh. Acest tarif s-a micșorat cu 10,5 bani.

Cei care trăiesc în sudul și în centrul țării, inclusiv în Chișinău, vor plăti 1,51 lei pentru 1 kWh. Aceasta înseamnă cu 16,6 bani mai puțin decât tariful precedent pentru consumatorii casnici care sunt conectați la operatorul privat Premier Energy (aparține unui investitor ceh prin intermediul fondului de investiții Duet Private Equity).

Până la reducerea tarifelor pe care Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică le-a aprobat la 26 ianuarie, diferența dintre tariful pentru consumatorii RED Nord și consumatorii Premier Energy constituia 26%.

Ce-i drept, prețul energiei electrice pentru cei din nord s-a deosebit întotdeauna de prețul pentru cei din centru și din sud.
Tariful pentru rețelele de la nord a fost mai mare cu cel puțin 10-15%. După ultimele câteva modificări, această diferență a crescut de la 17% până la 35%.

Pe rețelele sociale au apărut din nou postări și comentarii ale internauților indignați de condițiile inegale. Încă în vara anului trecut, după prima reducere a tarifelor din luna iulie 2020, internautul Tatiana Gherasimenco și-a exprimat nedumerirea, de ce locuitorii aceleiași țări trebuie să plătească în mod diferit pentru aceeași electricitate.

În comentariile la această întrebare, internauții au expus diferite versiuni – de la „șiretlicurile” Partidului Socialiștilor, „uneltirile lui Filat și ale lui Plahotniuc” până la necesitatea de a plăti pentru livrarea energiei electrice la nordul Moldovei.

Care-i diferența

Pentru a înțelege diferența dintre tarife, să vedem cifrele. Potrivit afirmațiilor lui Victor Parlicov, ex-președintele ANRE, sunt importante trei dintre acestea:

1. Lungimea rețelelor electrice.

Compania RED Nord este responsabilă de 21,9 km de rețele, care acoperă 30% din teritoriul Moldovei. Premier Energy – de 35,5 km, care acoperă 70% din teritoriul țării.

2. Volumul energiei electrice consumate.

Timp de un an, RED Nord livrează 910 milioane kilowați-oră. Premier Energy – de 2,5 ori mai mult – peste 2,5 miliarde kilowați-oră.

3. Cheltuielile pentru distribuția energiei electrice către consumatori.

În cazul companiilor, aceste cheltuieli se deosebesc de două ori: la cea de stat constituie 561,9 milioane de lei sau 62 de bani în tarif, iar la cea privată – 807 milioane de lei sau 32 de bani în tarif.

„Deoarece consumul specific de energie electrică la 1 km de rețea în cazul Premier Energy este de 2,5 ori mai mare, deservirea acestor rețele este mai ieftină pentru companie”, precizează Parlicov.

Potrivit afirmațiilor expertului, circa 20-25% din diferența de tarif au motive absolut obiective. „Premier Energy are Chișinăul, unde este concentrat consumul principal de energie electrică, iar la nord predomină satele și e clar că acolo, consumul e mai mic”, a adăugat Parlicov.

Expertul argumentează al doilea, principalul motiv al diferenței dintre tarife prin managementul ineficient prin care, în mod tradițional, greșesc companiile publice, dar și prin cultura corporativă scăzută.

„Cândva, Premier Energy optimiza foarte mult cheltuielile. Cei mai mulți angajați au fost excluși din statele de personal, multe servicii fiind transferate în regim de outsourcing. Acest lucru a permis reducerea cheltuielilor pentru salarii, care erau incluse în tarif. Totodată, RED Nord îndeplinește totul cu forțele proprii, în companie lucrează peste 2000 de persoane, iar aceasta înseamnă o povară considerabilă asupra cheltuielilor”, a menționat Parlicov.

Dacă e să analizăm cheltuielile ambelor companii pentru personal, acestea sunt aproximativ asemănătoare – 22 milioane de lei la RED Nord și 25 milioane de lei la Premier Energy. Însă în primul caz, aceasta înseamnă 2,4 bani în tarif, iar în al doilea – mai puțin de un ban.

De menționat că în comunicatul de presă despre reducerea tarifelor, ANRE a mai atras atenția RED Nord asupra necesității de a reduce cheltuielile de bază, de a îmbunătăți eficiența livrărilor și a distribuției de energie electrică, pentru ca tariful să poată fi micșorat proporțional.

În acest context, Octavian Calmâc, unul dintre directorii ANRE, a subliniat pentru NM că în cadrul întreprinderii private lucrează circa 600 de persoane și încă 600 în autsorsing, dar acestea reușesc să deservească de două ori mai multe rețele decât compania publică, dar cu bani mai puțini.

Există o soluție?

În opinia lui Parlicov, ar trebui să fie diminuată inegalitatea dintre regiuni în ce privește costurile energiei electrice. Acest lucru va permite atragerea investitorilor, mai ales a celor care au afaceri consumatoare de energie. „Dacă la sud tariful este mai mic, investitorul va veni desigur și va crea acolo locuri de muncă, consumul va crește, ceea ce va permite o reducere și mai mare a tarifelor. Iar nordul așa și va continua să consume lumină la tarife majorate, iar locuitorii de acolo vor deveni relativ mai săraci”, a menționat ex-președintele ANRE.

Expertul a propus să se preia exemplul Italiei, unde funcționează un tarif unic care, ulterior, este distribuit companiilor în funcție de cheltuielile fiecăreia din acestea, în schimb, consumatorii plătesc la fel.

Ce-i drept, cei de la ANRE au declarat că vor merge deocamdată pe altă cale – vor cere de la RED Nord să lucreze mai eficient.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldovagaz

Planul autorităților pentru iarnă – supus consultărilor. Ce vor face dacă Transnistria va rămâne, din nou, fără gaz?

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.

Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.

Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.

O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 851 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul al Nistrului.

În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.

O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.

***

În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: