Locuitorii din nordul Moldovei plătesc de mai mult timp pentru energia electrică mai scump decât locuitorii din centru și din sud. După ce tarifele la energia electrică s-au redus la 1 februarie, această diferență constituie 35%. Astfel, dacă un locuitor din Chișinău, de exemplu, plătește 150 de lei pentru lumină, un locuitor din Bălți plătește 200 de lei. NM a analizat, de ce regiunile din aceeași țară au ajuns în condiții atât de inegale și cum ar putea fi egalate facturile.
Ce s-a întâmplat
La 1 februarie, în Moldova au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică. Acestea s-au redus, în medie, cu 10%. Însă nu toți locuitorii țării plătesc la fel pentru electricitate.
Astfel, consumatorii casnici care trăiesc la nordul Moldovei și sunt racordați la rețelele întreprinderii de stat RED Nord vor plăti cu 35% mai mult – câte 2,04 lei pentru un kWh. Acest tarif s-a micșorat cu 10,5 bani.
Cei care trăiesc în sudul și în centrul țării, inclusiv în Chișinău, vor plăti 1,51 lei pentru 1 kWh. Aceasta înseamnă cu 16,6 bani mai puțin decât tariful precedent pentru consumatorii casnici care sunt conectați la operatorul privat Premier Energy (aparține unui investitor ceh prin intermediul fondului de investiții Duet Private Equity).
Până la reducerea tarifelor pe care Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică le-a aprobat la 26 ianuarie, diferența dintre tariful pentru consumatorii RED Nord și consumatorii Premier Energy constituia 26%.
Ce-i drept, prețul energiei electrice pentru cei din nord s-a deosebit întotdeauna de prețul pentru cei din centru și din sud.
Tariful pentru rețelele de la nord a fost mai mare cu cel puțin 10-15%. După ultimele câteva modificări, această diferență a crescut de la 17% până la 35%.
Pe rețelele sociale au apărut din nou postări și comentarii ale internauților indignați de condițiile inegale. Încă în vara anului trecut, după prima reducere a tarifelor din luna iulie 2020, internautul Tatiana Gherasimenco și-a exprimat nedumerirea, de ce locuitorii aceleiași țări trebuie să plătească în mod diferit pentru aceeași electricitate.
În comentariile la această întrebare, internauții au expus diferite versiuni – de la „șiretlicurile” Partidului Socialiștilor, „uneltirile lui Filat și ale lui Plahotniuc” până la necesitatea de a plăti pentru livrarea energiei electrice la nordul Moldovei.
Care-i diferența
Pentru a înțelege diferența dintre tarife, să vedem cifrele. Potrivit afirmațiilor lui Victor Parlicov, ex-președintele ANRE, sunt importante trei dintre acestea:
1. Lungimea rețelelor electrice.
Compania RED Nord este responsabilă de 21,9 km de rețele, care acoperă 30% din teritoriul Moldovei. Premier Energy – de 35,5 km, care acoperă 70% din teritoriul țării.
2. Volumul energiei electrice consumate.
Timp de un an, RED Nord livrează 910 milioane kilowați-oră. Premier Energy – de 2,5 ori mai mult – peste 2,5 miliarde kilowați-oră.
3. Cheltuielile pentru distribuția energiei electrice către consumatori.
În cazul companiilor, aceste cheltuieli se deosebesc de două ori: la cea de stat constituie 561,9 milioane de lei sau 62 de bani în tarif, iar la cea privată – 807 milioane de lei sau 32 de bani în tarif.
„Deoarece consumul specific de energie electrică la 1 km de rețea în cazul Premier Energy este de 2,5 ori mai mare, deservirea acestor rețele este mai ieftină pentru companie”, precizează Parlicov.
Potrivit afirmațiilor expertului, circa 20-25% din diferența de tarif au motive absolut obiective. „Premier Energy are Chișinăul, unde este concentrat consumul principal de energie electrică, iar la nord predomină satele și e clar că acolo, consumul e mai mic”, a adăugat Parlicov.
Expertul argumentează al doilea, principalul motiv al diferenței dintre tarife prin managementul ineficient prin care, în mod tradițional, greșesc companiile publice, dar și prin cultura corporativă scăzută.
„Cândva, Premier Energy optimiza foarte mult cheltuielile. Cei mai mulți angajați au fost excluși din statele de personal, multe servicii fiind transferate în regim de outsourcing. Acest lucru a permis reducerea cheltuielilor pentru salarii, care erau incluse în tarif. Totodată, RED Nord îndeplinește totul cu forțele proprii, în companie lucrează peste 2000 de persoane, iar aceasta înseamnă o povară considerabilă asupra cheltuielilor”, a menționat Parlicov.
Dacă e să analizăm cheltuielile ambelor companii pentru personal, acestea sunt aproximativ asemănătoare – 22 milioane de lei la RED Nord și 25 milioane de lei la Premier Energy. Însă în primul caz, aceasta înseamnă 2,4 bani în tarif, iar în al doilea – mai puțin de un ban.
De menționat că în comunicatul de presă despre reducerea tarifelor, ANRE a mai atras atenția RED Nord asupra necesității de a reduce cheltuielile de bază, de a îmbunătăți eficiența livrărilor și a distribuției de energie electrică, pentru ca tariful să poată fi micșorat proporțional.
În acest context, Octavian Calmâc, unul dintre directorii ANRE, a subliniat pentru NM că în cadrul întreprinderii private lucrează circa 600 de persoane și încă 600 în autsorsing, dar acestea reușesc să deservească de două ori mai multe rețele decât compania publică, dar cu bani mai puțini.
Există o soluție?
În opinia lui Parlicov, ar trebui să fie diminuată inegalitatea dintre regiuni în ce privește costurile energiei electrice. Acest lucru va permite atragerea investitorilor, mai ales a celor care au afaceri consumatoare de energie. „Dacă la sud tariful este mai mic, investitorul va veni desigur și va crea acolo locuri de muncă, consumul va crește, ceea ce va permite o reducere și mai mare a tarifelor. Iar nordul așa și va continua să consume lumină la tarife majorate, iar locuitorii de acolo vor deveni relativ mai săraci”, a menționat ex-președintele ANRE.
Expertul a propus să se preia exemplul Italiei, unde funcționează un tarif unic care, ulterior, este distribuit companiilor în funcție de cheltuielile fiecăreia din acestea, în schimb, consumatorii plătesc la fel.
Ce-i drept, cei de la ANRE au declarat că vor merge deocamdată pe altă cale – vor cere de la RED Nord să lucreze mai eficient.
Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.
În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.
Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.
Despre MD24
Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.
MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.
Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.
Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)
La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.
Infrastructura digitală a MD24
Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.
Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.
Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.
Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.
Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.
Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.
Legături cu presa de stat rusă
MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.
DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.
Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.
De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.
Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.
Rețea globală de propagandă
În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.
Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.
Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.
Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.
Concluzie
În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.
Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.
Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.
