Reprezentanții Universității de Stat din Moldova (USM) au declarat că Guvernul intenționează să separe Institutul de Administrație Publică de USM. Potrivit universității, s-ar dori trecerea acestuia în subordinea directă a Guvernului, prin reorganizare – crearea unei noi instituții publice „Institutul Național de Management Public”. USM și-a exprimat dezacordul și a cerut Guvernului să-și „reevalueze proiectul de hotărâre”. În reacție, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat că proiectul „are mai mult decât dreptul la viață” și că ideea „este realizată în mai multe țări europene”.
Declarația USM
Încă în noiembrie 2024, reprezentanții Universității de Stat din Moldova comentau „inițiativa Guvernului privind crearea unei noi instituții publice, „Institutul Național de Management Public”, prin reorganizarea Institutului de Administrație Publică din cadrul USM”. Reprezentanții universității explicau, cu referire la un proiect de hotărâre al Guvernului, că „se propune separarea Institutului de Administrație Publică de USM și trecerea acestuia în subordinea directă a Guvernului”. USM declara că „proiectul riscă să compromită calitatea instruirii și dezvoltării profesionale a angajaților din sectorul public”.
Pe 26 februarie, reprezentanții universității au publicat poziția Senatului USM.
„Senatul USM își exprimă dezacordul față de inițiativa de a separa Institutul de Administrație Publică de universitatea noastră. Considerăm că acest demers contravine obiectivelor asumate prin reforma învățământului superior din anul 2022, care a condus la integrarea Academiei de Administrare Publică în structura USM. Pe durata funcționării în componența USM, Institutul de Administrație Publică a demonstrat performanțe notabile în formarea și dezvoltarea profesională a funcționarilor publici, aspect confirmat de nivelul ridicat de apreciere al beneficiarilor”, se arată în declarația universității.
Potrivit USM, separarea Institutului de Administrație Publică de USM și crearea unei noi instituții publice „va genera o majorare semnificativă a cheltuielilor administrative”.
„În loc să fie direcționate către îmbunătățirea calității a procesului de instruire și dezvoltare profesională, fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru menținerea unei structuri birocratice paralele. (…) Senatul USM solicită Guvernului și Cancelariei de Stat să reevalueze proiectul de hotărâre și să poarte discuții consultative reale cu comunitatea academică, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru consolidarea și modernizarea sistemului de formare a specialiștilor din administrația publică”, au mai declarat reprezentanții USM.
Reacția ministrului Educației
În timpul unor declarații de presă din data de 26 februarie, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a fost solicitat să comenteze precizările USM. Totodată a fost întrebat dacă Guvernul va continua să implementeze inițiativa.
„În primul rând trebuie să clarificăm despre ce este proiectul, vorbim despre posibilitatea ca Cancelaria de Stat să organizeze și să asigure procesul de formare continuă a funcționarilor publici. Cancelaria de Stat este instituția responsabilă de managementul funcției publice, de determinarea programelor de formare de care trebuie să beneficieze funcționarii publici. Își dorește (nota red. Cancelaria de Stat) să aibă posibilitatea să facă asta printr-o instituție subordonată direct. Anterior asta se întâmpla prin Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova care a fost absorbită în USM. Acum, propunerea este ca doar pentru partea de formare continuă a funcționarilor publici, Cancelaria de Stat să preia în esență această funcție printr-o instituție subordonată. O idee, din punctul nostru de vedere, care are mai mult decât dreptul la viață, care este realizată și în mai multe țări europene. Probabil asta ar fi fost oportun de făcut din start”, a comunicat Perciun.
„Noi vom susține poziția Cancelariei de Stat și a Guvernului în ansamblu pentru ca să oferim posibilitatea celor care în esență sunt principalii angajatori ai funcționarilor publici să poată să dețină și controlul asupra calității formării funcționarilor publici”, a conchis ministrul.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Locuitorii Găgăuziei au votat pe 15 noiembrie pentru viitorul bașcan și deputați în Adunarea Populară. În turul al doilea al alegerilor pentru bașcan se vor confrunta candidatul independent Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz, susținut de socialiști. NewsMaker a analizat șansele celor doi, de ce rezultatul candidatului de pe locul al treilea a atras mai multă atenție decât clasarea primilor doi, ce influență mai are Ilan Șor în autonomie și cum s-ar putea contura raportul de forțe în noua Adunare Populară.
Un rezultat așteptat
Alexandr Stoianoglo, candidat independent, și Fiodor Gagauz, susținut de socialiști, s-au calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan. Sondajele dinaintea scrutinului și analiștii politici anticipaseră o confruntare între cei doi. După scrutin, Stoianoglo a spus că luase în calcul și o victorie din primul tur. Și Gagauz putea miza pe o victorie din prima rundă, având în vedere că aproape întreaga conducere a Partidului Socialiștilor s-a implicat în campania sa. La final, diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 6.700 de voturi. Stoianoglo a obținut 38,44%, iar Gagauz, 24,22%.
Colaj NewsMaker
Prezența la urne a fost de 37,6%. Cei mai activi la vot au fost alegătorii cu vârste între 66 și 75 de ani. Prezența a fost ridicată și în rândul locuitorilor autonomiei de peste 56 de ani, inclusiv al celor care au împlinit deja 75 de ani. Cei mai puțin activi s-au dovedit a fi tinerii alegători sub 35 de ani. Prezența la vot a fost mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților. Despre cum au votat locuitorii autonomiei și ce așteaptă de la noul bașcan, NM a relatat într-un reportaj din Comrat.
Locul al treilea (ne)așteptat
Clasarea primilor doi candidați la alegerile pentru funcția de bașcan a surprins puțină lume. Mai multă atenție a atras locul al treilea, ocupat de candidatul independent Corneliu Dudnic, fost deputat al Partidului Democrat. Acesta a devenit cunoscut în trecut pentru declarația că „va fi primul care va pune mâna pe automat în cazul unirii cu România”. La aceste alegeri pentru funcția de bașcan, Dudnic a obținut 15,59% din voturi, fiind susținut de peste 7.000 de alegători.
Sondajele dinaintea scrutinului o plasau pe Ivanna Koksal pe locul al treilea. La urne, ea s-a clasat pe locul al patrulea, cu aproximativ 2.000 de voturi mai puțin decât Corneliu Dudnic.
La începutul campaniei, Dudnic era văzut ca unul dintre candidații cu cele mai mici șanse. Sondajele îl creditau cu aproximativ 1% din intențiile de vot. Sprijinul pentru el a crescut de cinci ori pe parcursul campaniei, însă Dudnic a rămas în afara cercului favoriților.
Directorul publicației online găgăuze laf.md, Vitali Gaidarji, consideră însă că rezultatul lui Dudnic era cât se poate de previzibil. „Presupuneam că Dudnic și Koksal vor ocupa locurile al treilea și al patrulea. Așa s-a și întâmplat. A avut o retorică destul de dură și a fost foarte activ pe rețelele sociale. În ultimele zile ale campaniei, bloggerii locali au făcut campanie pentru el”, a remarcat Gaidarji.
Expertul a atras atenția și asupra temelor pe care Dudnic le-a promovat în timpul campaniei. În special, acesta a promis că va lupta pentru eliberarea fostei bașcane Evghenia Guțul, aleasă cu sprijinul lui Ilan Șor. În opinia lui Gaidarji, Dudnic a încercat în mod deliberat să atragă de partea sa alegătorii care îi susținuseră anterior pe Șor și pe Guțul. „Nu pot spune că există vreo legătură directă între Dudnic și Șor, dar campania lui a vizat în mod clar electoratul lui Guțul”, a subliniat directorul laf.md.
Urma lui Șor a rămas în Găgăuzia?
Potrivit lui Gaidarji, influența echipei lui Șor se vede și în rezultatele alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Spre deosebire de bașcan, deputații Adunării Populare sunt aleși după sistemul majoritar. În autonomie sunt 35 de circumscripții uninominale, iar în fiecare dintre ele este ales câte un deputat.
„În satul Bugeac a câștigat Alexandr Panov, un activist cunoscut al echipei lui Șor în Găgăuzia. Într-una dintre circumscripțiile din Comrat, în turul al doilea a intrat Ivan Panea, și el asociat cu echipa lui Șor. Așa că, deocamdată, n-aș trage concluzia că oligarhul fugar a părăsit complet autonomia”, a precizat Gaidarji.
Ilan Șor / Telegram
Doar 13 dintre cele 35 de mandate din Adunarea Populară a Găgăuziei au fost atribuite din primul tur. În 21 de circumscripții va avea loc turul al doilea, iar la Baurci alegerile vor fi repetate, deoarece prezența la urne a fost sub pragul de 25%.
Socialiștii pierd autonomia?
Socialiștii au câștigat trei dintre cele 13 mandate atribuite din primul tur la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Alți opt candidați ai PSRM s-au calificat în turul al doilea. Dacă toți opt vor câștiga, socialiștii vor avea 11 deputați în noua Adunare Populară, cu doar două mandate mai mult decât a obținut blocul format de socialiști și comuniști la alegerile din 2021. După acel scrutin, unul dintre cei nouă deputați ai blocului a părăsit fracțiunea.
Gaidarji se îndoiește însă că socialiștii vor reuși să-și consolideze poziția în Adunarea Populară a Găgăuziei. „N-aș fi atât de optimist. Sprijinul pentru socialiști în autonomie scade. Nu cred că vor reuși să câștige în toate cele opt circumscripții și să-și mărească reprezentarea în Adunarea Populară”, a declarat el.
Cei mai mulți candidați la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au candidat ca independenți. Este o tradiție în autonomie, unde candidații desemnați de partide se bucură, de regulă, de mai puțin sprijin. În cursa pentru mandatele din Adunarea Populară au intrat și candidați ai PSRM și ai altor partide.
Astfel, în două circumscripții din Comrat au trecut în turul al doilea candidați ai Partidului Popular Găgăuz, singurul partid regional din Republica Moldova. În prima circumscripție, reprezentantul său, Nicolai Dudoglo, se va confrunta cu Maxim Bolgar, candidatul partidului MAN, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
În circumscripția electorală nr. 8, pentru mandatul de deputat vor lupta socialistul Alexandr Toporaș și candidatul partidului „Pentru Țară”, Oleg Toporaș. Iar în circumscripția nr. 20, candidatul PSRM, Mihail Popov, se va confrunta cu Anna Mînzat, care reprezintă partidul „Alianța Moldovenii”.
Partidele joacă încă un rol restrâns în alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Lucrurile s-ar putea schimba la următorul scrutin, când deputații ar urma să fie aleși prin vot proporțional, după modelul alegerilor parlamentare din Republica Moldova. În acest sistem, mandatele s-ar repartiza în funcție de voturile obținute în întreaga autonomie, ceea ce ar încuraja partidele să se implice mai activ în campanie.
Cine va deveni bașcan?
Vitali Gaidarji consideră că Fiodor Gagauz are șanse mai mari să câștige turul al doilea al alegerilor pentru bașcan, deși Alexandr Stoianoglo l-a devansat clar în primul tur. În opinia sa, candidatul independent a atras deja aproape toți alegătorii pe care îi putea convinge, iar rezultatul din primul tur reprezintă „maximul lui Stoianoglo în autonomie”.
Totodată, Gaidarji nu exclude nici un alt scenariu, cel al retragerii lui Fiodor Gagauz din cursa electorală. Despre o asemenea posibilitate a vorbit anterior liderul PSRM, Igor Dodon. „În acest caz, în turul al doilea va intra Corneliu Dudnic, iar atunci raportul de forțe va fi cu totul altul”, a remarcat Gaidarji.
Expertul a atras atenția și asupra faptului că atât Corneliu Dudnic, cât și un alt candidat la funcția de bașcan, Oleg Garizan, vor continua lupta pentru mandate de deputat în Adunarea Populară. „Ulterior, ei ar putea deveni candidați la funcția de președinte al APG. Și acesta este un aspect foarte interesant”, a remarcat Gaidarji.
Un alt factor care ar putea influența rezultatul turului al doilea este poziția candidaților clasați pe locurile al treilea și al patrulea. În opinia lui Gaidarji, multe vor depinde de candidatul pe care aceștia își vor îndemna alegătorii să îl susțină.
„Dacă în turul al doilea se vor confrunta totuși Stoianoglo și Gagauz, mă îndoiesc serios că Dudnic va îndemna alegătorii să-l susțină pe Stoianoglo, fiindcă a avut o atitudine destul de agresivă față de el pe tot parcursul campaniei”.
Deocamdată, nu este clar nici pe cine va susține Ivanna Koksal. În trecut, ea a fost deputată din partea Partidului Socialiștilor. La alegerile actuale însă a participat în calitate de candidată independentă, iar în timpul campaniei a criticat conducerea PSRM.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră, dimpotrivă, că îndemnurile candidaților care nu au trecut în turul al doilea vor avea, cel mai probabil, o influență redusă asupra rezultatului votului. Potrivit lui, alegătorii din Republica Moldova urmează cu reticență asemenea recomandări și nu sunt întotdeauna dispuși să treacă de la un candidat la altul.
Lisnevschi nu se încumetă însă să prezică un câștigător. În opinia sa, ambii candidați au avantaje, dar și puncte vulnerabile.
„Fiecare candidat are puncte forte și puncte slabe. În cazul lui Stoianoglo, punctul forte este rezultatul campaniei prezidențiale din 2024, când a obținut un sprijin enorm în Găgăuzia. Mulți dintre cei indeciși ar putea vota pentru el din inerție electorală, pentru că își amintesc de acea campanie. Dar acesta este și punctul său slab, fiindcă mulți au fost dezamăgiți de politica lui după alegerile prezidențiale. Punctul forte al lui Gagauz este sprijinul partidului. Dar, având în vedere că partidul nu l-a desemnat din prima, se poate presupune că există o anumită ruptură internă, care în mod clar nu va fi în avantajul candidatului”, a explicat expertul.
În opinia lui Lisnevschi, factorul decisiv ar putea fi capacitatea candidaților de a-și mobiliza susținătorii și de a-i convinge să se prezinte la secțiile de votare. În această luptă, consideră analistul, candidații ar putea miza mai mult pe temerile alegătorilor decât pe propriile programe.
„Există diferite modalități de mobilizare. La noi funcționează în principal frica. Așa că e de așteptat ca acești candidați să înceapă să sperie electoratul. Iar principalul element care provoacă teamă în autonomie este partidul PAS. Din păcate, la noi candidații se luptă să le ia alegătorii altor candidați, în loc să le câștige sprijinul. Ne așteaptă o campanie foarte murdară”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.