Institutul de Administrație Publică va fi separat de USM? Nemulțumirea universității și reacția Guvernului

Reprezentanții Universității de Stat din Moldova (USM) au declarat că Guvernul intenționează să separe Institutul de Administrație Publică de USM. Potrivit universității, s-ar dori trecerea acestuia în subordinea directă a Guvernului, prin reorganizare – crearea unei noi instituții publice „Institutul Național de Management Public”. USM și-a exprimat dezacordul și a cerut Guvernului să-și „reevalueze proiectul de hotărâre”. În reacție, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat că proiectul „are mai mult decât dreptul la viață” și că ideea „este realizată în mai multe țări europene”.

Declarația USM

Încă în noiembrie 2024, reprezentanții Universității de Stat din Moldova comentau „inițiativa Guvernului privind crearea unei noi instituții publice, „Institutul Național de Management Public”, prin reorganizarea Institutului de Administrație Publică din cadrul USM”. Reprezentanții universității explicau, cu referire la un proiect de hotărâre al Guvernului, că „se propune separarea Institutului de Administrație Publică de USM și trecerea acestuia în subordinea directă a Guvernului”. USM declara că „proiectul riscă să compromită calitatea instruirii și dezvoltării profesionale a angajaților din sectorul public”.

Pe 26 februarie, reprezentanții universității au publicat poziția Senatului USM.

„Senatul USM își exprimă dezacordul față de inițiativa de a separa Institutul de Administrație Publică de universitatea noastră. Considerăm că acest demers contravine obiectivelor asumate prin reforma învățământului superior din anul 2022, care a condus la integrarea Academiei de Administrare Publică în structura USM. Pe durata funcționării în componența USM, Institutul de Administrație Publică a demonstrat performanțe notabile în formarea și dezvoltarea profesională a funcționarilor publici, aspect confirmat de nivelul ridicat de apreciere al beneficiarilor”, se arată în declarația universității.

Potrivit USM, separarea Institutului de Administrație Publică de USM și crearea unei noi instituții publice „va genera o majorare semnificativă a cheltuielilor administrative”.

„În loc să fie direcționate către îmbunătățirea calității a procesului de instruire și dezvoltare profesională, fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru menținerea unei structuri birocratice paralele. (…) Senatul USM solicită Guvernului și Cancelariei de Stat să reevalueze proiectul de hotărâre și să poarte discuții consultative reale cu comunitatea academică, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru consolidarea și modernizarea sistemului de formare a specialiștilor din administrația publică”, au mai declarat reprezentanții USM.

Reacția ministrului Educației

În timpul unor declarații de presă din data de 26 februarie, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a fost solicitat să comenteze precizările USM. Totodată a fost întrebat dacă Guvernul va continua să implementeze inițiativa.

„În primul rând trebuie să clarificăm despre ce este proiectul, vorbim despre posibilitatea ca Cancelaria de Stat să organizeze și să asigure procesul de formare continuă a funcționarilor publici. Cancelaria de Stat este instituția responsabilă de managementul funcției publice, de determinarea programelor de formare de care trebuie să beneficieze funcționarii publici. Își dorește (nota red. Cancelaria de Stat) să aibă posibilitatea să facă asta printr-o instituție subordonată direct. Anterior asta se întâmpla prin Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova care a fost absorbită în USM. Acum, propunerea este ca doar pentru partea de formare continuă a funcționarilor publici, Cancelaria de Stat să preia în esență această funcție printr-o instituție subordonată. O idee, din punctul nostru de vedere, care are mai mult decât dreptul la viață, care este realizată și în mai multe țări europene. Probabil asta ar fi fost oportun de făcut din start”, a comunicat Perciun.

„Noi vom susține poziția Cancelariei de Stat și a Guvernului în ansamblu pentru ca să oferim posibilitatea celor care în esență sunt principalii angajatori ai funcționarilor publici să poată să dețină și controlul asupra calității formării funcționarilor publici”, a conchis ministrul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: