Guvernul Republicii Moldova

Instrucțiune pentru jurnaliștii străini care vor să vină în R. Moldova. Și să nu fie nevoiți să facă cale-ntoarsă la frontieră

După cele trei incidente cu jurnaliștii ruși care au aterizat în aeroportul din Chișinău, însă nu au reușit să rămână în țară, NM a discutat cu reprezentantul Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) despre procedurile pe care ar fi trebuie să le respecte persoanele respective, pentru a evita să fie întorși din drum. 

Purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, a amintit că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este autoritatea competentă care acreditează jurnaliştii străini în Republica Moldova. În conformitate cu legislația națională, procedura de acreditare se realizează prin depunerea dosarului la MAEIE sau transmiterea acestuia la examinare în format electronic la biroul de presă al ministerului.

Procedura de acreditare a reprezentanţilor mass-media de peste hotare pe lângă MAEIE al Republicii Moldova

Acreditarea reprezentanţilor mass-media de peste hotare se face în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 359 din 02.06.95 , publicată în Monitorul Oficial nr. 38-39 din 14.07.95.

Pentru acreditare, jurnalistul va expedia la adresele electronice [email protected] și [email protected] următoarele documente:

  1. Un demers (solicitare de acreditare) redactat în una din limbile – de stat, engleză sau franceză adresat Ministerului prin care conducătorul agenţiei de presă (publicaţiei, postului de radio sau televiziune, alte organizaţii de profil) solicită acreditarea jurnalistului său cu semnătură, număr de înregistrare şi ştampilă; În cazul unui liber profesionist, se va prezenta o dovadă din partea asociaţiei naţionale de jurnalişti, confirmată de către o Ambasadă sau de către Ministerul Afacerilor Externe al ţării respective.
  2. Formularul de acreditare completat de către jurnalist (semnat şi cu fotografia inclusă);
  3. Un rezumat al biografiei solicitantului, autentificat prin semnătura acestuia, care va cuprinde data şi locul naşterii, informaţii privind studiile şi activitatea desfăşurată până la momentul solicitării acreditării, starea civilă;
  4. O fotografie „3×4” (în format jpeg, jpg);
  5. Copia paşaportului;
  6. Copia legitimaţiei redacţionale;

Decizia privind acreditarea se va lua în decurs de o lună şi se va finaliza prin perfectarea unui carnet de acreditare, care poate fi ridicat de luni până vineri, între orele 9:00 – 16:00 cu o notificare prealabilă din partea solicitantului.

Carnetul jurnalistului acreditat este valabil pentru o perioadă de cel mult 2 ani. În cazul schimbării Agenţiei de presă ce a solicitat acreditarea în Republica Moldova sau în caz de pierdere a carnetului, jurnalistul este obligat să anunţe Ministerul despre aceasta.

În cazul prelungirii carnetului de acreditare:

Carnetul poate fi prelungit încă pentru un an. Pentru prelungirea acestuia jurnalistul va prezenta următoarele documente:

  1. Un demers (solicitare de acreditare) redactat în una din limbile – de stat, engleză sau franceză adresat Ministerului prin care conducătorul agenţiei de presă (publicaţiei, postului de radio sau televiziune, alte organizaţii de profil) solicită acreditarea jurnalistului său cu semnătură, număr de înregistrare şi ştampilă; În cazul unui liber profesionist, se va prezenta o dovadă din partea asociaţiei naţionale de jurnalişti, confirmată de către o Ambasadă sau de către Ministerul Afacerilor Externe al ţării respective.
  2. Formularul de acreditare completat de către jurnalist (semnat şi cu fotografia inclusă);
  3. Un rezumat al biografiei solicitantului, autentificat prin semnătura acestuia, care va cuprinde data şi locul naşterii, informaţii privind studiile şi activitatea desfăşurată până la momentul solicitării acreditării, starea civilă;
  4. O fotografie „3×4” (în format jpeg, jpg);
  5. Copia paşaportului;
  6. Copia legitimaţiei redacţionale;
  7. Cel puţin patru materiale semnate (scrise) de către jurnalist în ultima lună în instituţia mass-media reprezentată, fapt care va demonstra activitatea lui (nerespectarea acestei cerinţe constituie temei de respingere a solicitării de prelungire a acreditării).

La sosirea în Republica Moldova jurnaliştii străini sunt rugaţi să contacteze Serviciul diplomaţie publică, comunicare strategică şi interacţiune cu presa.

ADRESA:Chişinău, str.31 August 1989, nr.80
TEL.:(+37322) 57-82-54
TEL/FAX:(+37322) 23-23-02
E-MAIL:[email protected]

Amintim că, în ultimele zile, mai mulți jurnaliști ruși nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova. Cel mai recent caz a avut loc pe 1 mai. Corespondentul RIA Novosti Artur Șaihutdinov a fost nevoit să facă cale-ntoarsă spre Istanbul, întrucât momentan curse directe spre Rusia nu sunt efectuate, din care stării de urgență din țară. Jurnalistul rus intenționa să ajungă de la Chișinău în Transnistria, „pentru a reflecta situația din regiune”. Anterior, nu au fost lăsați să intre în Moldova doi jurnaliști ai portalului „Izvestia”.

Cum a justificat Poliția de Frontieră decizia

Poliția de Frontieră susține că jurnaliștii ruși care nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova, în ultimele zile, nu au respectat condițiile legale în acest sens. Comentariul a fost oferit pentru NM de către comisarul Raisa Novițchi, șefa Secției relații publice din cadrul instituției.

„La Aeroportul Chișinău au fost cetățeni străini cărora li s-a refuzat intrarea în Republica Moldova. Decizia a fost luată ca urmare a faptului că nu au fost întrunite condițiile legale pentru autorizarea trecerii frontierei de stat”, a precizat reprezentanta Poliției de Frontieră.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Promo-LEX sesizează ONU privind militarizarea elevilor din regiunea transnistreană

Peste 80.000 de copii din regiunea transnistreană, de la grădiniță până la liceu, ar fi supuși unui proces sistematic de pregătire militară și propagandă de război. Fenomenul a fost documentat de Asociația Promo-LEX, care a transmis o sesizare către ONU, prin care solicită să recunoască oficial aceste activități drept „o violare gravă a drepturilor copiilor”, să ceară crearea unui mecanism special de monitorizare a teritoriilor ocupate de Federația Rusă și să îndemne Guvernul R. Moldova să elaboreze de urgență planuri de acțiune pentru demilitarizarea educației în contextul procesului de reintegrare a țării.

Analiza Promo-LEX arată că în regiunea transnistreană există o rețea de instituții – de la școli și grădinițe la structuri paramilitare și mișcări de tineret – implicate în militarizarea copiilor. Mai exact, are loc patronarea școlilor de către unitățile paramilitare din regiune, fapt ce presupune implicarea directă a militarilor și veteranilor în activitățile educaționale.

De asemenea, în regiune activează două școli militare de timp internat (Școala Militară „Suvorov” și Școala de Cadeți) unde copii de la 10-11 ani trăiesc în regim de cazarmă și sunt antrenați pentru serviciul în structurile paramilitare și de forță.

Asociația mai atrage atenția asupra pregătirii militare obligatorii în licee, inclusiv antrenamente cu arme de foc și grenade, organizarea anuală a aproximativ 1000 de activități „militar-patriotice”, precum tabere de instrucție militară, competiții de tir și parade, la care au participat, doar în 2024, peste 123.000 de copii și tineri;

Un alt fenomen denunțat de Promo-LEX este țintirea deliberată a copiilor vulnerabili, în special a celor orfani sau lipsiți de ocrotire părintească, care sunt recrutați prioritar în instituțiile militarizate. De asemenea, potrivit asociației, astfel de activități sunt organizate și în instituțiile pentru copii cu nevoi speciale.

Asociația a mai raportat plecarea copiilor la tabere de îndoctrinare din Crimeea ocupată și din Federația Rusă, inclusiv în centre aflate sub sancțiuni internaționale.

Prin intermediul scrisorii, Asociația Promo-LEX solicită Raportoarei Speciale a ONU să recunoască oficial acest fenomen drept o violare gravă a drepturilor copiilor, să ceară crearea unui mecanism special de monitorizare a teritoriilor ocupate de Federația Rusă și să îndemne Guvernul Republicii Moldova să elaboreze de urgență planuri de acțiune pentru demilitarizarea educației în contextul procesului de reintegrare a țării.

„Acest proces este direct susținut și aliniat la standardele educaționale și politice ale Federației Ruse, care utilizează regiunea transnistreană ca un poligon pentru testarea și implementarea politicilor sale de deznaționalizare și îndoctrinare, similare celor aplicate în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, se menționează în comumicatul emis de asociație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: