„„Invazia” deep fake-urilor dezorientează opinia publică“. Vlah a discutat cu ambasadorul SUA despre scurgerile de pe Telegram

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a avut astăzi, 14 noiembrie, o întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Kent D. Logsdon. Printre subiectele discutate de cei doi oficiali, s-a vorbit și despre amenințările securității cibernetice, ca urmare a „scurgerilor” de informații de pe conturile de Telegram ale unor înalți funcționari publici.

În cadrul dialogului, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii pe marginea mai multor subiecte de interes comun, axându-se, în special pe situația social-politică din țară și capabilitatea autorităților de a face față crizelor multiple cu care se confruntă, actualmente, Republica Moldova.

Un punct important al discuțiilor l-a reprezentat modul în care guvernul, cu sprijinul financiar al partenerilor strategici de dezvoltare, încearcă să susțină cetățenii în contextul crizei energetice, a presiunii inflaționiste și a prețurilor la facturi.

De asemenea, discuțiile au vizat necesitatea consolidării, în aceste circumstanțe dificle, a relațiilor dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei Găgăuze. Bașcana a amintit, în acest sens, despre mesajul pe care l-a transmis recent membrilor Comitetului de asociere UE- Republica Moldova, în care a solicitat un dialog direct cu eurodeputații pentru informare obiectivă, din prima sursă.

Irina Vlah s-a referit și la amenințările securității cibernetice, urmare a „scurgerilor” de pe conturile de Telegram ale unor înalți funcționari publici.

„Este o dovadă a vulnerabiltății sectorului cibernetic în fața crimelor informaționale și „invazia” deep fake-urilor care dezorientează opinia publică”, a declarat bașcanul.

Totodată, Irina Vlah s-a referit și la mișcările de protest din țară, accentuând că există riscul unei instabilități politice, iar reformele structurale, cât și mediul de afaceri se dezvoltă în condiții de stabilitate și credibilitate.
În cadrul dialogului, Vlah i-a mulțumit domnului ambasador pentru suportul pe care SUA îl acordă în vederea implementării proiectelor de infrastructură în Autonomia Găgăuză.

„Suntem recunoscători pentru susținerea puternică din partea Guvernului SUA și trebuie să afirm că autoritățile din Găgăuzia sunt capabile să creeze un mediu atractiv și prietenos pentru investițiile străine în varii domenii ale economiei naționale pentru a o face mai rezilientă”, a adăugat ea.

Spre final, Kent D. Logsdon a reiterat susținerea guvernului SUA pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, aflată în fața multiplelor provocări cu care se confruntă azi statul.

Amintim că pe 10 noiembrie Irina Vlah a venit cu o adresare către Parlamentul European, dar și către membrii Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, prin care s-a plâns că reprezentanții UTA Găgăuzia sunt marginalizați de autoritățile de la Chișinău.

***

Pe 9 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

Tot pe 11 noiembrie, presupuse discuții pe Telegram ale consilierului prezidențial Dorin Recean au fost publicate pe 11 noiembrie pe același site, unde acum două zile au apărut conversațiile ministrului Justiției Sergiu Litvinenco.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Коммерсантъ

CIA: Putin nu dorește să oprească războiul, vrea toată Ucraina. Planurile sale pentru Țările Baltice

Washingtonul consideră că președintele Rusiei, Vladimir Putin, urmărește să obțină controlul asupra întregii Ucraine, în ciuda declarațiilor publice privind disponibilitatea pentru pace, potrivit agenției Reuters, care citează șase surse apropiate informațiilor de intelligence americane.

Sursele Reuters susțin că serviciile de informații americane cred și că Putin intenționează să reia controlul asupra țărilor baltice – Letonia, Lituania și Estonia – foste republici sovietice. Unul dintre interlocutori a precizat că ultimul raport relevant a fost întocmit la sfârșitul lunii septembrie.

Aceste evaluări contrazic declarațiile publice ale președintelui SUA, Donald Trump, și ale negociatorilor săi, care afirmă că Putin ar fi interesat să încheie războiul. De asemenea, ele diferă de declarațiile lui Putin, care susține că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Europa, potrivit DW.

Evaluările aliaților și poziția Congresului SUA

Potrivit surselor Reuters, concluziile serviciilor de informații americane coincid în mare măsură cu evaluările serviciilor europene. Mike Quigley, membru al comitetului pentru informații din Camera Reprezentanților a SUA, a declarat că în Europa există convingerea că Moscova păstrează ambiții expansioniste.

„Datele de intelligence au arătat întotdeauna că Putin vrea mai mult. Europenii sunt convinși. Polonezii – absolut convinși. În țările baltice cred că vor fi primii afectați”, a spus Quigley.

Pe 19 decembrie, în cadrul unei „linie directe”, Putin a declarat că este pregătit să „încheie conflictul pe cale pașnică”, dar cu condițiile anunțate în iunie 2024 la întâlnirea din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei. Atunci, el a cerut retragerea forțelor ucrainene din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, teritorii considerate de Moscova rusești, precum și renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO.

Negocieri și problema teritorială

Conform Reuters, negociatorii lui Donald Trump – ginerele său Jared Kushner și investitorul Steven Witkoff – discută de câteva săptămâni cu reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și țărilor europene un plan de pace în 20 de puncte. În ciuda declarațiilor americane privind progresul, problema teritorială rămâne principalul obstacol.

Două surse Reuters afirmă că Trump continuă să facă presiuni asupra Kievului, insistând ca Rusia să primească aproximativ 20% din teritoriul regiunii Donețk aflat încă sub control ucrainean, solicitare respinsă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pe 19 decembrie, în cadrul „linie directe”, Putin a vorbit despre avansul trupelor ruse pe toate segmentele frontului și a afirmat că „îi mâncă mâinile” să continue războiul, susținând că Kievul nu arată disponibilitate pentru pace. În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: