Inquam Photos

Kievul pregătește sancțiuni pentru senatoarea Diana Șoșoancă, care vrea ca România să invadeze Ucrainei și să anexeze mai multe teritorii

Ucraina a anunțat vineri că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Dianei Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”. Reacția Kievului vine după ce senatoarea a depus un proiect de lege prin care cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei, scrie HotNews.

Reacția Ucrainei a venit prin purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, care acuză „un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus”.

  • „Mass-media: Senatorul Parlamentului României Diana Şoşoacă a inițiat un proiect de lege prin care se propune anexarea de către România a unei părți a regiunii de sud a Ucrainei. Prin acest demers, politicianul marginal încearcă să „recupereze identitatea culturală a populației românești”.
  • Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România.
  • MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris pe Facebook oficialul ucrainean.

De ce s-a înfuriat Kievul

Senatoarea Diana Șoșoacă cere anexarea prin lege a teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina. Șoșoacă – invitată frecvent la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin – a depus luni un proiect de lege care prevede denunțarea de către țara noastră a „Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”.

Proiectul de lege „pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” depus de Șoșoacă prevede:

  • „Articolul unic se transformă în Art. 1. După Art. 1 se introduc următoarele articole:
  • Art. 2 – În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
  • Art. 3 – România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
  • Art. 4 – După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

„Cel mai mare act de trădare postdecembrist”

  • „Pornind de la Dreptul natural și legitim al unității naționale și de la faptul că reunificarea națională este necesară din mai multe considerente – pentru reparație istorică, socială, morală și economică, dar și pentru interesele geostrategice ale României, mai ales în contextele invocate de NATO și UE – solicităm anexarea teritoriilor istorice ale României, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina.
  • Prin acest demers dorim să fie anulat cel mai mare act de trădare postdecembrist, respectiv Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, ratificat prin Legea nr. 129/1997, prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov.
  • De asemenea, prin acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte.
  • Argumentul că prin semnarea acestui tratat se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals, întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fara sa semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop Molotov”, susține senatoarea neafiliată în expunerea de motive a proiectului.
  • Ea vorbește și despre „disprețul și batjocura statului ucrainean față de statul român si cetățenii de etnie română ce trăiesc în teritoriile ocupate vremelnic, exprimat prin adoptarea Legii minorităților naționale în anul 2022”: „Reiterăm solicitarea de a ni se înapoia teritoriile deținute pe nedrept de către Ucraina, împreună cu cetățenii de etnie română: Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina”.

Musafir al lui Kuzmin

Șoșoacă este invitată la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, după ce Rusia a invadat Ucraina.

În noiembrie 2022, Ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei cu numeroase figuri cunoscute din România, precum senatorul Diana Șoșoacă, fostul europarlamentar Adrian Severin și „peste 20 de membri ai corpului diplomatic din statele prietenoase”.

În 9 februarie 2023, Ambasada Rusiei la Bucureștia găzduit „o recepție cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, la care au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Parlamentului României, ai mai multor agenții guvernamentale, medii de afaceri, mass-media, ONG-uri, oameni de știință și de cultură, precum și compatrioți”.

„Un act de înaltă trădare”

În ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului în care a fost adoptată „Declaraţia Parlamentului României” la împlinirea, în 24 februarie, a unui an de la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Diana Șoșoacă a acuzat de la tribună „un act de înaltă trădare”.

Diana Șoșoacă a luat cuvântul în timp ce parlamentarii dezbăteau declarația privind sprijinul României pentru Ucraina și a susținut că toate acțiunile de la București arată că „România a devenit teatru de război”, iar „românii vor deveni carne de tun”. Președintele de ședință i-a tăiat microfonul Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a lansat de la tribună acuzații de trădare.

  • „Este foarte interesant că din decembrie pe teritoriul NATO au loc operațiuni cu trupe militare din Spania (…)
  • Noi, vezi Doamne, domnul președinte Iohannis, aprobă toate solicitările NATO care vin ca răspuns la provocări. Provocările cui?
  • Ucraina nu este membru NATO. Tot ce se întâmplă acolo este de fapt un conflict între SUA și Federația Rusă, iar teritoriul României este un fel de teatru de răboi.
  • Românii vor fi folosiți drept carne de tun (…)
  • De ce nu își dorește nimeni negocieri de pace? Dacă vorbești despre pace, ești numit putinist. Dacă vorbești despre Ucraina, ești numit hitlerist. Nazismul este în floare.
  • Ceea ce faceți cu teritoriul României este un act de înaltă trădare. Nu sunt nici alături de Ucraina, nici alături de Rusia. Vreau să știu în cât timp timp va veni NATO să apere România, dacă țara noastră va fi atacată. Vor veni în 72 de ore și până atunci ne vom descurca cum putem”, a clamat Șoșoacă.
  • Ea a acuzat că Iohannis, „un preşedinte cu cetăţenie germană”, „face interesele Austriei şi Germaniei” și „vinde ţara”.

Șoșoacă și-a continuat discursul avertizând că „mai avem un pas şi vom fi solicitaţi probabil după o lună de la intrarea în război, încălcând Constituţia, să aprobăm intrarea României în război”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: