publika.md

Krasnoselski a propus prelungirea carantinei în Transnistria până pe 1 decembrie

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski propune ca regimul de restricționare a intrărilor și a ieșirilor din Transnistria să fie prelungit până pe 1 decembrie 2020. O inițiativă în acest sens a fost expediată pentru examinare Sovetului suprem de la Tiraspol, pe 15 septembrie. Potrivit autorităților din stânga Nistrului, restricțiile au fost impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

Liderul Transnistriei Vadim Krasnoselski a propus un proiect de lege care prevede prelungirea regimului de carantină în regiune, din cauza pandemiei de coronavirus. Documentul a fost publicat pe 15 septembrie pe site-ul administrației conducerii de la Tiraspol.

Potrivit unei decizii anterioare, restricțiile la intrările și ieșirile din regiune urmau să expire pe 30 septembrie. Krasnoselski motivează această propunere prin faptul că „este nevoie de a lupta cu răspândirea infecției cu coronavirus”.

Amintim că intrările și ieșirile din Transnistria sunt restricționate  începând cu 20 martie. Anterior, autoritățile locale au permis locuitorilor din stânga Nistrului să se deplaseze în afara regiunii în caz „de necesitate stringentă”. Până pe 2 iulie, locuitorii regiunii transnistrene care lucrau în afara teritoriului administrativ controlat de Tiraspol primeau permise speciale pentru a putea avea acces pe malul drept al Nistrului. De asemenea, beneficiau de acestea locuitorii regiunii care mergeau la înmormântările rudelor sau la tratament. Din 2 iulie permisele respective au fost interzise, excepție făcând doar persoanele juridice care transportă marfa necesară pentru „desfășurarea normală a vieții în republică”.

Începând cu 3 iulie, permisiunea ieșirii din Transnistria este acordată persoanelor fizice pentru un termen de 12 ore sau mai mult. Pentru a ieși din regiune, locuitorii din stânga Nistrului trebuie să expedieze o adresare electronică centrelor de criză, în care să indice motivul deplasării.

Intrarea pe teritoriul regiunii transnistrene a persoanelor care nu locuiesc în regiune este, de asemenea, restricționată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: