Kuleba, adresare dură către Germania: Deschideți ochii, dați-ne mai multe arme! Ucraina și Europa nu au văzut așa ceva din 1940

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Dmitri Kuleba cere Germaniei să furnizeze și mai mult armament în Ucraina. De asemenea, oficialul ucrainean a criticat dur Berlinul pentru „reacția lentă cu privire la adoptarea deciziilor după invazia Rusiei”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui articol pentru publicația germană Die Welt, citată de Evropeiskaya Pravda (Европейская правда).

Ucraina are nevoie de ajutor. Dați-ne mai multe arme, ca să ne putem apăra. Ajutați-ne să ne protejăm cerul, contribuiți la furnizarea avioanelor de luptă, dați-ne mai mult armament antitanc, antiaerian, antirachetă. Adoptați și mai multe sancțiuni dure împotriva Rusiei, inclusiv refuzul produselor energetice, deconectarea Sberbankului (bancă de stat, cea mai mare din Rusia, nota red.) de la SWIFT, înghețarea conturilor corespondente ale băncilor rusești și ale companiilor, interdicția intrării navelor rusești în porturile europene”, a scris Kuleba.

Ministrul de Externe al Ucrainei a amintit că Kievul a pledat mereu împotriva construcției North Stream-2.

Noi ceream arme, iar drept răspuns ascultam povestiri despre „responsabilitate istorică”, care nu știu din ce motiv vizau rușii, nu și ucrainenii. Am rugat să nu fie construit North Stream-2. Însă ați spus că este „un proiect strict comercial”. Noi avertizam că Putin este o răutate de asemenea amploare, cum lumea nu a mai văzut de 80 de ani. Noi v-am rugat să nu repetați greșelile din trecut și să îl opriți înainte de a săvârși o catastrofă. Nu ne-ați crezut și ați insistat asupra importanței dialogului cu Putin”, se mai arată în scrisoare.

Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că Ucraina are nevoie de presiune permanentă asupra Rusiei din partea partenerilor, inclusiv solicitarea de a înceta crimele de război și de a permite deschiderea unor coridoare umanitare pentru salvarea civililor.

Vă rog, deschideți ochii. Fără îndoială, Hitler a fost un rău unic. Însă o asemenea amploare a urii, distrugerii și durerii pe care ne-o provoacă chiar acum Putin, Ucraina și Europa nu au văzut din 1940. Voi știți mai bine ca oricine că în asemenea situații fiecare oră de întârziere și îndoială costă vieți omenești și o catastrofă și mai mare”, a mai spus Kuleba.

În ajun, presa a scris că procurorul general al Germaniei Peter Frank a inițiat o anchetă cu privire la acțiunile Rusiei pe teritoriul Ucrainei. Iar pe 7 martie, au început audierile la Tribunalul Penal Internațional cu privire la cererea Kievului de a opri invadarea neprovocată a Ucrainei de către trupele ruse. Reprezentanții Rusiei nu s-au prezentat la audieri.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: