Două femei și cinci copii cu vârstele cuprinse între 7 și 11 ani au fost reținuți, la Moscova, după ce au depus flori la Ambasada Ucrainei. Minorii aveau pancarte cu mesajul „Nu războiului”. Toți au fost reținuți de poliție. La început, au fost ținuți în dube, iar apoi – duși la secția de poliție. Peste câteva ore, copiii au fost eliberați. Urmează procesul de judecată.
Despre cele întâmplate a relatat, pe Facebook, Alexandra Arkhipova.
„Încă puțin și e … cu viața noastră. Ecaterina Zavizion și prietena ei, Olga Alter, însoțiți de copiii lor (7 ani, 11 ani, 11 ani, 9 ani și 7 ani) astăzi, pe 1 martie, au mers să depună flori la ambasada Ucrainei. Copiii au făcut desene și au mers cu ele. Toți au fost reținuți de poliție, la început au fost ținuți în dubă, apoi duși la secție. (…) Părinților li s-au luat telefoanele, nu avem legătură, se strigă la ei, sunt amenințați că vor fi decăzuți din drepturile părintești”, a scris aceasta.
Ulterior, a anunțat că femeile și copiii au fost eliberați, însă urmează să aibă loc un proces de judecată.
Alexandra ArhipovaAlexandra ArhipovaAlexandra Arhipova
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
