NM

Legile contestate de Platforma DA și PDM rămân în vigoare. Curtea Constituțională a respins cererile de suspendare

Curtea Constituțională (CC) a respins cererile de suspendare a acțiunii legii contestate de către deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Dinu Plîngău, dar și a celor contestate de mai mulți deputați ai Partidului Democrat (PDM). Deciziile au fost publicate pe 30 decembrie.

Legea contestată de către deputatul Platformei DA Dinu Plîngău se referă la politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2021. Parlamentarul a menționat că prin modul în care au fost adoptate prevederile contestate „s-au prejudiciat principiile democrației, pluralismului politic, autonomiei locale și al statului de drept”.

În particular, autorul sesizării afirmă că nu au avut loc consultări și nu s-a ținut cont de faptul că majoritatea administrațiilor locale și-au adoptat bugetele și și-au planificat activitățile pe termen de patru ani. Autorul sesizării mai subliniază că prevederile contestate vor diminua capacitatea autorităților publice locale de a administra treburile publice în baza planurilor și strategiilor făcute atât la investire, cât și la momentul adoptării bugetelor locale.

După ce a analizat cererea, CC a ajuns la concluzia că autorul sesizării nu a demonstrat, prin argumentele invocate, că dacă prevederile contestate nu ar fi suspendate, s-ar produce „prejudicii şi consecințe negative iminente şi ireparabile” prin aplicarea Legii contestate, condiție stabilită în jurisprudența Curții.

CC a respins și cererea depusă de deputații PDM Monica Babuc, Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza și Igor Vremea, privind suspendarea a două legi cu privire la activitatea farmaceutică, adoptate pe 16 decembrie de către deputații socialiști și cei ai Platformei „Pentru Moldova”, din care face partea fracțiunea Partidului „ȘOR”și 7 deputați neafiliați.

Potrivit CC, legea va intra în vigoare peste 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (i.e. 22 martie 2021), și, prin urmare, nu îndeplinește condiția referitoare la existența unui risc „iminent”. De asemenea, judecătorii au ajuns la concluzia că autorii sesizării nu au argumentat cererea de suspendare a Legilor contestate. În particular, ei nu au demonstrat că nesuspendarea acțiunii Legilor contestate ar fi de natură să provoace „eventuale prejudicii şi consecințe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate”.

Anterior, președintele PDM Pavel Filip a menționat că, atât Guvernul, cât și CNA, au dat avize negative la aceste proiecte. „Toate pun în pericol sănătatea oamenilor și securitatea farmaceutică a țării și încalcă dreptul la ocrotirea sănătății, drept consfințit de Constituție”, a menționat Filip.

Deciziile sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: