Наталья Мельник / NewsMaker

Leul moldovenesc a scăzut până la un nou record din ultimii cinci ani. Ce urmează? Analiză NM

Cotația leului moldovenesc în raport cu euro și dolarul scade în mod constant încă din toamna anului trecut. Cotația leului în raport cu euro, stabilită de Banca Națională pentru data de 21 aprilie, s-a dovedit a fi cea mai înaltă din ultimii cinci ani. NM și experții au analizat, de ce leul cade, de ce Banca Națională nu intervine în această situație și ce se va întâmpla cu leul în continuare.

Minus 11%

Cotația leului în raport cu moneda europeană, stabilită de Banca Națională pentru data de 20 aprilie, a constituit 21,6 lei pentru €1. Pentru 21 aprilie, BNM a stabilit o cotație de 21,69 de lei pentru €1. Este cel mai înalt nivel al monedei europene din ultimii cinci ani: a fost mai mare în anul 2016, când un euro a costat mai mult de 22 de lei.

Cotația monedei europene în Moldova crește în mod stabil încă din toamna anului trecut. La sfârșitul lunii septembrie, nivelul oficial al monedei europene în raport cu euro a constituit 19,52 de lei pentru €1, la începutul lunii noiembrie, euro a depășit nivelul de 20 de lei pentru €1, iar în luna martie curent, euro a depășit nivelul de 21 de lei pentru €1. În această perioadă, leul s-a depreciat cu 11% în raport cu moneda europeană.

Și cotația dolarului SUA în raport cu leul a crescut din toamna anului trecut: de la 16,6 lei pentru $1 la sfârșitul lunii septembrie până la 18,09 lei pentru $1 la începutul lunii aprilie curent. La 20 aprilie, cotația oficială a scăzut puțin – până la 17,94 lei pentru $1, iar la 21 aprilie, Banca Națională a stabilit cotația de 18 lei pentru $1. Deprecierea leului în raport cu dolarul a constituit aproape 8,5%.

Exportul și remitențele se reduc

Expertul financiar Roman Chircă motivează slăbirea leului moldovenesc prin mai mulți factori concomitent. Primul – diminuarea exporturilor. „În lunile ianuarie-februarie, exporturile au scăzut cu 8% comparativ cu anul 2020”, a menționat Chircă.

Cel de-al doilea factor, potrivit afirmațiilor sale, este scăderea sezonieră a transferurilor financiare din partea migranților. Expertul a precizat că, de obicei, volumul remitențelor scade în perioada ianuarie-aprilie, apoi crește pe la începutul verii și atinge apogeul în luna august. „Cel de-al treilea factor îl constituie lipsa granturilor sau creditelor mari de la partenerii din străinătate. Acestea sunt practic egale cu zero”, a remarcat expertul.

În opinia sa, căderea leului va continua dacă în primăvara acestui an exporturile vor continua să se diminueze. „În acest caz, ciclul se va prelungi până în luna iunie sau până la prima recoltă, când vom avea ce exporta. […] În această situație, Banca Națională ocupă o poziție pasivă, permițând formarea cursului valutar din raportul cerere-ofertă. În prezent, regulatorul permite leului să cadă liber. Dar cred că Banca Națională va interveni și va lua anumite măsuri dacă un euro va ajunge până la 22 de lei”, consideră Chircă.

Ce se va întâmpla cu prețurile?

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, este sigur că înainte de sărbătorile pascale cotația valutei străine va coborî totuși. Acesta a reamintit că anul trecut, pe piața valutară din Moldova erau două tendințe contradictorii: euro și alte monede ale țărilor europene se consolidau, iar valutele Ucrainei, Rusiei, Belarusiei și Turciei dimpotrivă, se depreciau. „Leul era mai puternic decât monedele regionale. Însă în anul 2020 a fost cea mai scăzută inflație din toată istoria Moldovei – mai puțin de 0,4%. În situația în care coridorul inflației stabilit de Banca Națională este de 5% ± 1,5%, iar inflația nu există, Banca Națională își poate permite ca leul să nu se consolideze”, a menționat Ioniță, adăugând că anul trecut, în Moldova a fost surplus de valută, iar anul acesta dimpotrivă, e un deficit nu prea mare.

În opinia unei surse NM de pe piața alimentară de retail, căderea cotației leului se va răsfrânge asupra prețurilor, dar, cel mai degrabă, în perspectivă pe termen lung. „În acest caz, există două opțiuni. Un om de afaceri putea să cumpere un euro cu 21 de lei, să aducă produse importate și să stabilească prețurile luând în calcul nivelul de 22 de lei pentru un euro. Atunci, prețurile vor crește rapid. Dar dacă el va stabili prețurile cu nivelul de 21 de lei pentru un euro, creșterea prețurilor va întârzia. Dar este important să înțelegem că acest lucru va afecta partea ce ține de produsele importate. Produsele autohtone nu depind atât de mult de cursul valutar”, a menționat sursa NM. În opinia businessmanului, o asemenea situație este convenabilă autorităților, deoarece în actualele condiții economice dificile, e mai simplu astfel să fie completat bugetul în lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: