Наталья Мельник / NewsMaker

Leul moldovenesc a scăzut până la un nou record din ultimii cinci ani. Ce urmează? Analiză NM

Cotația leului moldovenesc în raport cu euro și dolarul scade în mod constant încă din toamna anului trecut. Cotația leului în raport cu euro, stabilită de Banca Națională pentru data de 21 aprilie, s-a dovedit a fi cea mai înaltă din ultimii cinci ani. NM și experții au analizat, de ce leul cade, de ce Banca Națională nu intervine în această situație și ce se va întâmpla cu leul în continuare.

Minus 11%

Cotația leului în raport cu moneda europeană, stabilită de Banca Națională pentru data de 20 aprilie, a constituit 21,6 lei pentru €1. Pentru 21 aprilie, BNM a stabilit o cotație de 21,69 de lei pentru €1. Este cel mai înalt nivel al monedei europene din ultimii cinci ani: a fost mai mare în anul 2016, când un euro a costat mai mult de 22 de lei.

Cotația monedei europene în Moldova crește în mod stabil încă din toamna anului trecut. La sfârșitul lunii septembrie, nivelul oficial al monedei europene în raport cu euro a constituit 19,52 de lei pentru €1, la începutul lunii noiembrie, euro a depășit nivelul de 20 de lei pentru €1, iar în luna martie curent, euro a depășit nivelul de 21 de lei pentru €1. În această perioadă, leul s-a depreciat cu 11% în raport cu moneda europeană.

Și cotația dolarului SUA în raport cu leul a crescut din toamna anului trecut: de la 16,6 lei pentru $1 la sfârșitul lunii septembrie până la 18,09 lei pentru $1 la începutul lunii aprilie curent. La 20 aprilie, cotația oficială a scăzut puțin – până la 17,94 lei pentru $1, iar la 21 aprilie, Banca Națională a stabilit cotația de 18 lei pentru $1. Deprecierea leului în raport cu dolarul a constituit aproape 8,5%.

Exportul și remitențele se reduc

Expertul financiar Roman Chircă motivează slăbirea leului moldovenesc prin mai mulți factori concomitent. Primul – diminuarea exporturilor. „În lunile ianuarie-februarie, exporturile au scăzut cu 8% comparativ cu anul 2020”, a menționat Chircă.

Cel de-al doilea factor, potrivit afirmațiilor sale, este scăderea sezonieră a transferurilor financiare din partea migranților. Expertul a precizat că, de obicei, volumul remitențelor scade în perioada ianuarie-aprilie, apoi crește pe la începutul verii și atinge apogeul în luna august. „Cel de-al treilea factor îl constituie lipsa granturilor sau creditelor mari de la partenerii din străinătate. Acestea sunt practic egale cu zero”, a remarcat expertul.

În opinia sa, căderea leului va continua dacă în primăvara acestui an exporturile vor continua să se diminueze. „În acest caz, ciclul se va prelungi până în luna iunie sau până la prima recoltă, când vom avea ce exporta. […] În această situație, Banca Națională ocupă o poziție pasivă, permițând formarea cursului valutar din raportul cerere-ofertă. În prezent, regulatorul permite leului să cadă liber. Dar cred că Banca Națională va interveni și va lua anumite măsuri dacă un euro va ajunge până la 22 de lei”, consideră Chircă.

Ce se va întâmpla cu prețurile?

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, este sigur că înainte de sărbătorile pascale cotația valutei străine va coborî totuși. Acesta a reamintit că anul trecut, pe piața valutară din Moldova erau două tendințe contradictorii: euro și alte monede ale țărilor europene se consolidau, iar valutele Ucrainei, Rusiei, Belarusiei și Turciei dimpotrivă, se depreciau. „Leul era mai puternic decât monedele regionale. Însă în anul 2020 a fost cea mai scăzută inflație din toată istoria Moldovei – mai puțin de 0,4%. În situația în care coridorul inflației stabilit de Banca Națională este de 5% ± 1,5%, iar inflația nu există, Banca Națională își poate permite ca leul să nu se consolideze”, a menționat Ioniță, adăugând că anul trecut, în Moldova a fost surplus de valută, iar anul acesta dimpotrivă, e un deficit nu prea mare.

În opinia unei surse NM de pe piața alimentară de retail, căderea cotației leului se va răsfrânge asupra prețurilor, dar, cel mai degrabă, în perspectivă pe termen lung. „În acest caz, există două opțiuni. Un om de afaceri putea să cumpere un euro cu 21 de lei, să aducă produse importate și să stabilească prețurile luând în calcul nivelul de 22 de lei pentru un euro. Atunci, prețurile vor crește rapid. Dar dacă el va stabili prețurile cu nivelul de 21 de lei pentru un euro, creșterea prețurilor va întârzia. Dar este important să înțelegem că acest lucru va afecta partea ce ține de produsele importate. Produsele autohtone nu depind atât de mult de cursul valutar”, a menționat sursa NM. În opinia businessmanului, o asemenea situație este convenabilă autorităților, deoarece în actualele condiții economice dificile, e mai simplu astfel să fie completat bugetul în lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: