LG OLED 2021: Televizorul care-ți va depăși așteptările

LG OLED 2021 – televizorul care dă viață celor mai uimitoare și realiste imagini. Nu, nu e simplu televizor – e o adevărată bijuterie. Află mai multe despre gama LG OLED 2021 mai jos.

Nu te mai saturi privindu-l

Televizoarele din gama LG OLED 2021 pot fi numite adevărate opere de artă. Acestea redefinesc aspectul unui televizor. Designul incredibil de subțire va îmbunătăți interiorul casei tale, făcându-l cu adevărat impresionant.

Dă viață lumii tale

Datorită milioanelor de pixeli auto-luminați care se aprind și se sting, tot conținutul redat pe ecran arată spectaculos.

Să luam televizoarele LED și Mini LED ca comparație. Acestea folosesc iluminare de fundal fără autoemitere, ceea ce înseamnă că negru nu e „negru curat”, iar contrastul lasă de dorit. În plus, asta afectează grosimea ecranului și calitatea imaginii. În cazul pixelilor auto-luminați pe televizorul LG OLED 2021 se vede cu precizie și claritate absolută și steaua de pe cel mai întunecat cer.

O adevărată paletă de culori

Când vorbim de OLED, vorbim și de culori originale. Agenția globală de testare Intertek, cu sediul în Regatul Unit, a confirmat că ecranele LG OLED oferă o fidelitate a culorilor de 100%. Acest lucru înseamnă că toate culori de pe ecran redau cu fidelitate culorile imaginii originale. Astfel, vei vedea conținutul exact cum l-a văzut și creatorul.

Panoul OLED LG a fost reproiectat cu un strat adăugat dintr-un material emitent mai puternic, ce rafinează lungimile de undă a luminii. Totul pentru o imagine mai luminoasă, mai clară și o experiență de vizionare excelentă.

Divertismentul la cote maxime

Vrei să privești cele mai recente filme, seriale, emisiuni sau documentare? Cu OLED ai totul la îndemână. Savurează imagini vii și vibrante de la început până la sfârșit.

Compania LG n-a uitat și de pasionații de gaming. OLED 2021 e televizorul perfect pentru configurarea jocurilor. Calitatea uimitoare a imaginii și timpul de răspuns ultra-rapid garantează o experiență uimitoare.

LG OLED 2021 – o adevărată operă de artă, un cinematograf și o poartă către divertisment. Tot ceea ce ai cautat până acum într-un singur televizor.

Vino să-l admiri în magazinele partenerilor noștri:

Enter

Maximum

Bomba

Hi-tech

LG FB

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

Mesajul lui Nicușor Dan înainte de parlamentare: „În 2028, putem să avem Moldova membră a UE”

Președintele României, Nicușor Dan, i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, menționând că R. Moldova ar putea deveni țară membră a Uniunii Europene în 2028. Potrivit acestuia, o guvernare pro-rusă „ar putea destabiliza regiunea” și ar „permite trupe ruse să vină în regiunea transnistreană”. Șeful de stat a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu oferit pe 10 septembrie postului TVR România.

Președintele român a sprijinit avertismentul președintei Maiei Sandu din Parlamentul European, unde aceasta a vorbit despre riscurile la adresa democrației și ingerințele externe în alegerile din Republica Moldova.

Dincolo de toată această dezinformare pe care o vedem în toate țările europene, cu știri false și cu tot ce publicul nostru s-a obișnuit deja, acesta este un prim fapt. E o chestiune importantă nu doar Republicii Moldova, o țară mică în Europa, ci pentru Europa în ansamblu. Și, de aceea, ați văzut manifestări de sprijin din partea liderilor europeni pentru R. Moldova. Pentru că o guvernare pro-rusă la Chișinău poate să destabilizeze zona, poate să provoace, să fie de acord să aduce trupe ruse în regiunea transnistreană, cu presiune pe Ucraina, R. Moldova, România”, a subliniat Nicușor Dan.

Șeful de stat a îndemnat moldovenii să participe la vot pentru menținerea parcursului pro-european al țării.

„Trebuie să respectăm voința cetățenilor din R. Moldova pot doar să-i îndemn să meargă la vot, cu speranța că după toate aceste eforturi, ar fi păcat ca R. Moldova să abandoneze calea europeană, ale cător rezultatele sunt foarte aproape. În 2028 putem să avem R. Moldova membră a UE”, a mai menționat președintele român.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a ținut pe 9 septembrie un discurs în Parlamentul European. Șefa statului le-a vorbit eurodeputaților despre lupta Republicii Moldova pentru democrație și tacticile folosite de Federația Rusă pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestei luni. Maia Sandu a făcut și o adresare către cetățenii moldoveni în care a menționat că scopul Kremlinului este oprirea țării noastre din drumul său către UE. Oficiala i-a îndemnat moldovenii să iasă la vot și să aleagă „un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a subliniat că, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat de la obținerea independenței, Republica Moldova a reușit să rămână un stat democratic.

Ea a subliniat că, de-a lungul timpului, Uniunea Europeană, alături de SUA, a ajutat țara noastră să implementeze reforme și să se modernizeze, dând astfel „speranță” cetățenilor moldoveni că locul lor este în UE. Șefa statului a menționat că, odată cu 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, Republica Moldova a știut că „nu mai poate aștepta”, având nevoie de siguranță, și a depus cererea de aderare la UE câteva zilei mai târziu, iar ulterior a devenit țară-candidată și a deschis negocierile de aderare.

Vlah cere explicații de la ambasadorul Canadei, după ce a fost sancționată: „Admit că s-a produs o confuzie”

Fosta bașcană a Găgăuziei și lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, candidată la parlamentare pe lista Blocului „Patriotic”, îi solicită ambasadorului Canadei în Republica Moldova, Gavin Buchan, explicații privind includerea sa în lista de sancțiuni. Într-o scrisoare adresată diplomatului, Vlah a sugerat că autoritățile canadiene ar fi putut fi „induse în eroare” sau că ar fi avut loc „o confuzie”.

Vlah a anunțat pe 11 septembrie că a transmis un demers oficial autorităților canadiene, prin care solicită să afle motivele sancționării sale și să-i fie prezentate probele care au stat la baza acestei măsuri. În scrisoare, ea spune că a fost „surprinsă” de decizia Canadei de a o sancționa.

„Nu am avut nici o tangenţă cu ţara Dvs. şi nu am dat nici un motiv care să determine autorităţile canadiene să ia decizia respectivă. Eu mi-am exprimat public punctul de vedere la această temă şi, cu tot respectul pentru ţara Dvs., totuşi, am admis şi admit în continuare că, probabil, autorităţile canadiene au fost induse în eroare sau s-a produs careva confuzie, lucru care, consider că trebuie verificat”, se arată în scrisoarea Irinei Vlah, expediată ambasadorului Canadei.

În aceeași scrisoare, Vlah s-a plâns ambasadorului Canadei pe autoritățile de la Chișinău. Ea acuză guvernarea că ar folosi sancțiunile Canadei pentru a o intimida și a o persecuta în calitate de lider de opoziție.

Amintim că pe 28 august, Canada a anunțat că a introdus pe lista de sancțiuni 16 cetățeni ai Republicii Moldova, membri ai partidelor proruse sau apropiați de Ilan Șor. Printre aceștia se numără Irina Vlah, liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, foștii deputați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, precum și alți politicieni. Persoanele vizate nu pot intra în Canada, le vor fi înghețate bunurile de pe teritoriul acestei țări, iar cetățenilor canadieni le este interzis să colaboreze cu ele sau să le finanțeze activitatea.

Pe 5 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că Serviciul Fiscal va bloca conturile Irinei Vlah. Atunci, „Inima Moldovei” a calificat măsura drept presiune politică. Reprezentata partidului, Diana Rosipanu, a declarat pentru NM că autoritățile „au obținut mai întâi includerea Irinei Vlah în lista de sancțiuni, iar apoi folosesc această decizie ca justificare pentru introducerea de restricții pe plan intern”.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Ministerul Apărării: informațiile despre militari britanici și NATO în Moldova sunt false

Pe Telegram și TikTok au apărut informații despre o presupusă „dislocare a militarilor britanici la granița cu regiunea transnistreană” și despre „sosirea, după alegeri, a peste 800 de militari NATO în Republica Moldova”. Ministerul Apărării al Republicii Moldova a atenționat că aceste informații sunt false și că nu este prima dată când apar în spațiul public. „Sunt parte a războiului hibrid pe care-l duce Rusia împotriva Republicii Moldova”, a declarat instituția de la apărare.

Ministerul Apărării a raportat că, în ultimele zile, au reapărut informații false pe unele rețele sociale despre o presupusă „dislocare a militarilor britanici la granița cu regiunea transnistreană” și despre „sosirea, după alegeri, a peste 800 de militari NATO în Republica Moldova”.

„Aceste afirmații nu au nicio bază reală. Sunt minciuni. Nu este pentru prima dată când astfel de scenarii inventate sunt răspândite pe Telegram sau TikTok, alături de alte narațiuni false despre așa-zisa „militarizare” a țării. Toate sunt parte a războiului hibrid pe care-l duce Rusia împotriva Republicii Moldova”, a declarat instituția de la apărare pe 11 septembrie.

Potrivit ministerului, scopul acestor acțiuni este „să semene frica și agresiunea”. „Multiplicatorii acestor informații urmăresc să genereze panică și să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Obiectivul lor este să lovească în parcursul european al țării noastre, care aduce pace și stabilitate. Îndemnăm cetățenii să se informeze din surse oficiale și credibile și să nu cadă pradă acestor minciuni”, au precizat reprezentanții instituției.

***

Anul trecut, canale de Telegram au răspândit informația că 500 de soldați francezi ar fi dislocați în Republica Moldova. Ministerul Apărării de la Chișinău a dat asigurări că informația este falsă și a îndemnat cetățenii să se informeze din surse oficiale.

În același an, pe stâlpi din Chișinău au apărut afișe cu mesaj în limba română, în care se pretindea că Legiunea Franceză ar recruta soldați în Moldova. Pe afișe însă nu era indicată nicio informație de contact. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat atunci că afișele respective și informațiile pe care le răspândesc sunt un fals.

Tot anul trecut, pe canale de Telegram circula informația potrivit căreia complexul logistic multimodal ce urmează să fie construit în Berești, raionul Ungheni, ar fi un „hub NATO pentru livrarea de armament în Ucraina”. Premierul a atenționat că informația este falsă.

În iunie 2025, Ministerul Apărării a raportat că pe rețelele de socializare și la unele posturi TV circulau dezinformări privind neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit instituției, activitățile Armatei Naționale, precum exercițiile internaționale sau antrenamentele militare de rutină, erau prezentate ca „încălcări grave ale neutralității” țării. Atunci, ministerul a asigurat că toate instituțiile statului respectă neutralitatea, inclusiv în colaborarea cu NATO.

În luna iulie, Ministerul Apărării a dezmințit informațiile apărute pe canale de Telegram și TikTok, potrivit cărora „10 soldați și ofițeri ai Armatei Naționale s-ar fi aflat în Ucraina”, dintre care „4 ar fi decedat, iar alți 2 ar fi fost răniți” în urma unui atac al forțelor ruse.

screenshot

VIDEO Au investit în platforme financiare online și au rămas fără bani. Percheziții și rețineri în Moldova

În Republica Moldova a fost destructurat un grup specializat în escrocherii online. Membrii grupării contactau telefonic mai multe persoane, propunându-le să investească în platforme financiare online, promițând câștiguri atractive. În urma investițiilor, victimele au suferit pierderi considerabile. Opt membri ai „centrului de apel” au fost reținuți. Informația a fost comunicată pe 11 septembrie de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Așa-numitul „centru de apel” a fost destructurat de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al IGP și de polițiștii din Ialoveni, cu sprijinul brigăzii „Fulger” și al procurorilor din Ialoveni.

Cei opt reținuți au vârste cuprinse între 19 și 49 de ani. Potrivit IGP, gruparea era activă și în afara Moldovei.

„Aceștia, contactau persoanele telefonic, cu promisiunea unui câștig atractiv, în baza propunerilor lor insistente ca victimele să investească în platforme financiare online. Urmare a înșelăciunilor grupului, victimele s-au ales cu pagube considerabile, care încă urmează să fie stabilite în cadrul investigațiilor”, au precizat reprezentanții Inspectoratului.

Urmare a perchezițiilor efectuate în oficii, asupra persoanelor și în unitățile de transport ale acestora au fost ridicate mijloace bănești, dispozitive electronice utilizate la comiterea infracțiunilor, precum și alte mijloace materiale de probă relevante pentru cauza penală, au menționat reprezentanții IGP.

Potrivit IGP, procurorii au depus demersuri pentru aplicarea arestului preventiv pe 30 de zile în cazul a șapte persoane.

„Unii dintre membrii grupului infracțional sunt învinuiți sau sunt investigați și în alte cauze penale pentru comiterea infracțiunilor similare”, au mai declarat reprezentanții Inspectoratului.

Marina Tauber

Banii din Rusia pentru protestatari au ajuns în buzunarul lui Tauber? Mărturii din sala de judecată

FSB-ul rus o suspectează pe Marina Tauber și pe alți lideri ai Blocului „Victorie” de delapidarea a milioane de dolari alocați de Moscova pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, potrivit unei investigații publicate de portalul Deschide.md pe 9 septembrie. În acest context, NM amintește declarațiile martorilor și materialele din dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, referitoare la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au prezentat multiple probe: participanții la proteste se plângeau că erau plătiți mai puțin decât le-a fost promis, că banii întârziau sau că nu ajungeau deloc la ei.

Tauber își însușea banii Kremlinului?

Potrivit jurnaliștilor, numai în anul 2023 au dispărut aproximativ 10 milioane de dolari. Investigația arată că, în ultimii ani, erau deturnați în jur de 70% din banii care veneau din Rusia și Israel. În consecință, protestatarii de rând primeau doar 700–800 de lei pe zi, în locul celor 300 de dolari promiși (echivalentul a circa 5 mii de lei).

La indicația Moscovei, oligarhul fugar Ilan Șor a fost nevoit să creeze un serviciu intern de securitate pentru investigarea delapidărilor. Acesta a fost condus de fostul polițist Vladimir Cioban. În raportul pe care l-a pregătit pentru un înalt funcționar al Direcției a 5-a a FSB, Mihail Polzikov, se precizează că în spatele delapidărilor sistematice se află cea mai apropiată aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, sprijinită de 61 de conducători ai organizațiilor raionale.

În raportul său, Cioban propunea limitarea rolului Marinei Tauber în distribuirea finanțelor și „neutralizarea” celor mai problematici lideri prin transmiterea materialelor compromițătoare organelor de drept moldovenești. Conform planului său, arestările puteau fi folosite în presa controlată: figuranții să fie prezentați drept „victime ale regimului” și concomitent să fie îndepărtați de la fluxurile financiare.

„Au fost discuții interne și nemulțumiri că unele sume nu au ajuns”

În sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria sectorului Buiucani în cazul Evgheniei Guțul sunt incluse și mărturiile Cristinei Gălescu, fostă șefă a departamentului de planificare, monitorizare și control al Partidului „Șor”. Aceasta a vorbit despre plângerile formulate de președinții organizațiilor teritoriale:

„În perioada august 2022 până pe 2 noiembrie 2022 despre plăți nu se comunica, această temă era tabu pentru departamentul nostru. Totuși, între președinți se purtau discuții interne, unde cu nemulțumire se spunea că unele sume nu au parvenit. Personal, eu de la început opream asemenea discuții, spunând că departamentul nu este la curent și nu știe despre ce bani este vorba. Eu explicam că există un telefon intern, prin care se pot rezolva aceste întrebări, sunându-l pe domnul președinte”.

Alt martor, membru al partidului din anul 2016, Elena Vitinskaia, a declarat:

„Persoanele pe care le fotografiau [participanții la protest] nu știau dacă primeau sau nu remunerări. Certuri și scandaluri din cauza faptului că banii pentru protest nu au fost transmiși nu au existat, pentru că ei înțelegeau că aceasta este o mulțumire. În ultimul timp era așa că banii nu se dădeau, dar ei [protestatarii] oricum veneau. Conducerea spunea că bani nu sunt, dar ei oricum veneau, pentru că, poate, cândva ceva li se va da”.

În sentință sunt menționate și mărturiile vicepreședintelui organizației teritoriale din Bălți, Vadim Țurcan:

„În toamna anului 2022, când Marina Tauber se afla în arest la domiciliu, ei discutau că trebuie să ia 40 000–50 000 de euro de la Damian Denis. Au vorbit la telefon cu Marina Tauber, iar aceasta le-a spus că a transmis banii lui Denis și că el trebuie să-i dea. Damian Denis atunci a întârziat, pentru că s-a întâmplat ceva cu mașina, dar apoi a transmis banii. […] Ei vorbeau dimineața, pentru că autobuzele deja așteptau, lui Denis i s-a întâmplat ceva cu mașina și Marina Tauber a spus că banii au fost transmiși și a întrebat de ce nu i-au adus”.

83 milioane de lei pentru trei luni

Plângerile au fost consemnate și în timpul interceptărilor membrilor partidului. Într-o înregistrare a convorbirii președintelui organizației teritoriale din Soroca, acesta recunoaște că era responsabil de primirea banilor de la gruparea criminală, de recrutarea oamenilor contra cost și de transportarea lor la protestele de la Chișinău din toamna anului 2022. În aceeași discuție este redată nemulțumirea participanților, care susțineau că au primit doar câte 350 de lei.

Plângeri similare au fost raportate și la Glodeni. Potrivit președintei organizației locale, Irina Dvorjanscaia, oamenii spuneau că au primit mai puțin de 400 de lei. În sentință sunt menționate cel puțin alte cinci episoade de acest fel.

Conform sentinței, în perioada 24 iulie – 16 octombrie 2022, Partidul „Șor” a cheltuit pentru organizarea protestelor aproximativ 83,3 milioane de lei. Suma a fost calculată în baza analizei datelor confiscate de la angajata departamentului partidului, Ala Beșleu, privind cheltuielile pentru nouă acțiuni de amploare. Acestea au inclus transportul, plățile către participanți (între 300 și 400 de lei de persoană), dar și costurile pentru hrană și apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: