Lista cu rețeaua lui Șor, scursă în spațiul public? Precizările Poliției și Procuraturii Anticorupție

O listă cu numele a câteva mii de persoane care ar face parte din rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor și ar participa la schema de corupere electorală a fost expediată, anonim, pe e-mail mai multor instituții mass-media din Republica Moldova. Inspectoratul General al Poliției (IGP) nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea datelor din listă. Iar Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că urmează să analizeze datele și să le contrapună cu materialele din dosarul penal care vizează coruperea alegătorilor. 

Pe 25 octombrie, pe adresele de e-mail ale instituțiilor mass-media din Republica Moldova au fost trimise o listă cu câteva mii de nume ale cetățenilor care ar face parte din rețeaua lui Ilan Șor și sunt implicați în schema de corupere electorală. Lista a fost expediată de către o persoană anonimă, care susține că ar fi ofițer de poliție.

Într-un mesaj alăturat, expeditorul a menționat, printre altele, că poliția își face munca și documentează demult schema de corupere electorală, însă „tare puțini procurori” autorizează acțiunile acesteia, iar judecătorii ar fi eliberat „mii de oameni” arestați.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției a venit cu o reacție la informațiile apărut în spațiul public.

„Cu referire la lista care conține o serie de nume și prenume ale unor persoane care ar fi simpatizanți/activiști/membri ai organizației criminale „ȘOR”, făcută publică astăzi, cu aluzii că aceasta ar fi răspândită sau divulgată de un reprezentant al unei instituții ale statului, Poliția nu confirmă, dar nici nu infirmă datele din listă, atât timp cât aceste informații nu au fost suprapuse cu cele deținute de organele de drept. Totodată, aluziile aduse la disensiunile dintre instituțiile judecătorești, de drept și cele de forță în procesul de documentare a unei organizații criminale, Poliția le respinge cu vehemență. Or, anume conlucrarea profesionistă între instituțiile statului ne-a permis să documentăm eficient acest proces masiv de corupere electorală. Catalogăm acest fapt drept o tentativă de dezbinare instituțională, căreia Poliția nu îi va da curs”, se arată într-un comunicat publicat de IGP.

De asemenea, contactată de NM, Procuratura Anticorupție a declarat: „Vă informăm că urmează să analizăm datele expuse în listă și să contrapunem cu materialele din dosar. La ora actuală nu putem face careva comentarii”.

Precizăm că, în septembrie, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează coruperea electorală de către organizația criminală „Șor”. Sute de mii de oameni au primit bani, prin transferuri bancare din Rusia, pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE din 20 octombrie. Potrivit ultimelor informații oferite de IGP, în perioada septembrie-octombrie, suma transferurilor a ajuns la 39 milioane de dolari.

În urma plebiscitului, 50,35% dintre alegători au susținut modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană – un rezultat mult mai mic decât prognozau autoritățile și sondajele. Președinta Maia Sandu a sugerat că rezultatul referendumului a fost influențat de o „grupare criminală”, împreună cu „forțe străine”, prin coruperea alegătorilor.

Pe 24 octombrie, poliția din Sîngerei a înctomit 30 de procese verbale pentru corupere electorală pasivă, care urmează a fi transmise Centrului Național Anticorupție. De asemenea, au fost înregistrate 5 denunțuri cu privire la liderii unor grupări din cadrul organizației criminale „Șor” din Sîngerie, fiind predați 400 de euro acceptați pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional. Iar o zi mai târziu, pe 25 octombrie, liderul unei grupări din cadrul organizației criminale din Ungheni a fost reținut de către oamenii legii, în urma unui denunț.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: