Lista cu rețeaua lui Șor, scursă în spațiul public? Precizările Poliției și Procuraturii Anticorupție

O listă cu numele a câteva mii de persoane care ar face parte din rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor și ar participa la schema de corupere electorală a fost expediată, anonim, pe e-mail mai multor instituții mass-media din Republica Moldova. Inspectoratul General al Poliției (IGP) nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea datelor din listă. Iar Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că urmează să analizeze datele și să le contrapună cu materialele din dosarul penal care vizează coruperea alegătorilor. 

Pe 25 octombrie, pe adresele de e-mail ale instituțiilor mass-media din Republica Moldova au fost trimise o listă cu câteva mii de nume ale cetățenilor care ar face parte din rețeaua lui Ilan Șor și sunt implicați în schema de corupere electorală. Lista a fost expediată de către o persoană anonimă, care susține că ar fi ofițer de poliție.

Într-un mesaj alăturat, expeditorul a menționat, printre altele, că poliția își face munca și documentează demult schema de corupere electorală, însă „tare puțini procurori” autorizează acțiunile acesteia, iar judecătorii ar fi eliberat „mii de oameni” arestați.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției a venit cu o reacție la informațiile apărut în spațiul public.

Cu referire la lista care conține o serie de nume și prenume ale unor persoane care ar fi simpatizanți/activiști/membri ai organizației criminale „ȘOR”, făcută publică astăzi, cu aluzii că aceasta ar fi răspândită sau divulgată de un reprezentant al unei instituții ale statului, Poliția nu confirmă, dar nici nu infirmă datele din listă, atât timp cât aceste informații nu au fost suprapuse cu cele deținute de organele de drept. Totodată, aluziile aduse la disensiunile dintre instituțiile judecătorești, de drept și cele de forță în procesul de documentare a unei organizații criminale, Poliția le respinge cu vehemență. Or, anume conlucrarea profesionistă între instituțiile statului ne-a permis să documentăm eficient acest proces masiv de corupere electorală. Catalogăm acest fapt drept o tentativă de dezbinare instituțională, căreia Poliția nu îi va da curs”, se arată într-un comunicat publicat de IGP.

De asemenea, contactată de NM, Procuratura Anticorupție a declarat: „Vă informăm că urmează să analizăm datele expuse în listă și să contrapunem cu materialele din dosar. La ora actuală nu putem face careva comentarii”.

Precizăm că, în septembrie, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează coruperea electorală de către organizația criminală „Șor”. Sute de mii de oameni au primit bani, prin transferuri bancare din Rusia, pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE din 20 octombrie. Potrivit ultimelor informații oferite de IGP, în perioada septembrie-octombrie, suma transferurilor a ajuns la 39 milioane de dolari.

În urma plebiscitului, 50,35% dintre alegători au susținut modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană – un rezultat mult mai mic decât prognozau autoritățile și sondajele. Președinta Maia Sandu a sugerat că rezultatul referendumului a fost influențat de o „grupare criminală”, împreună cu „forțe străine”, prin coruperea alegătorilor.

Pe 24 octombrie, poliția din Sîngerei a înctomit 30 de procese verbale pentru corupere electorală pasivă, care urmează a fi transmise Centrului Național Anticorupție. De asemenea, au fost înregistrate 5 denunțuri cu privire la liderii unor grupări din cadrul organizației criminale „Șor” din Sîngerie, fiind predați 400 de euro acceptați pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional. Iar o zi mai târziu, pe 25 octombrie, liderul unei grupări din cadrul organizației criminale din Ungheni a fost reținut de către oamenii legii, în urma unui denunț.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pixabay.com

Aproape 8 din 10 tranzacții în euro sunt efectuate prin SEPA. Cât au economisit moldovenii

La zece luni de la conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA), cetățenii și agenții economici au economisit, în total, aproximativ 13,2 milioane de euro. Cifra a fost comunicată pe 10 august de Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, aproape 8 din 10 tranzacții în euro se efectuează prin noul sistem.

Reprezentanții BNM au declarat că SEPA a devenit principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro ale Republicii Moldova.

„Aproape 8 din 10 tranzacții sunt efectuate astăzi prin SEPA. (…) Costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro s-a redus de la comisioane cuprinse între 20 și 150 euro la 1 euro și 9 eurocenți per tranzacție. În sistemul tradițional SWIFT, cele 960 mii de transferuri realizate de la conectarea Moldovei la SEPA ar fi costat economia națională 14,2 milioane de euro. Prin SEPA, costurile au fost de numai un milion de euro, ceea ce înseamnă că 13,2 milioane de euro au rămas în bugetul moldovenilor”, au comunicat reprezentanții BNM.

În același timp, a comunicat sursa citată, numărul de tranzacții procesate zilnic în sistemul bancar a crescut cu circa 1 750.

***

Republica Moldova a fost conectată la Zona unică de plăți în euro (SEPA) pe 6 octombrie 2025. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Reprezentanții BNM declarau că, pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide și mai sigure, la costuri mult mai mici, uneori chiar cu comision zero. Președinta țării, Maia Sandu, declara că, dacă până atunci un transfer bancar din Europa costa între 20 și 200 de euro, din octombrie 2025 acesta urma să coste doar câțiva euro, la aceleași tarife ca în țările UE.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: