Curtea Constituțională decide pe 16 octombrie dacă confirmă sau nu rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, Înalta Curte urmează să decidă asupra validării mandatelor deputaților aleși.
Amintim că, pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare. În aceeași ședință, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.
Pe 6 octombrie, CEC a prezentat Curții Constituționale actele necesare pentru confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și pentru validarea mandatelor deputaților aleși. Conform legii, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor în termen de 10 zile de la primirea actelor, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă a contestațiilor depuse, de către organele electorale și instanțele de judecată, conform procedurilor stabilite. Concomitent, Curtea Constituțională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaților aleși și confirmă listele de candidați supleanți.
Amintim că, în ședința din 3 octombrie, CEC a constatat implicarea Partidului „Democrația Acasă” într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. CEC a precizat, în decizia sa, că există suficiente temeiuri pentru anularea înregistrării partidului. Totuși, pentru că alegerile s-au încheiat deja, instituția nu mai are competența de a face acest lucru. Prin urmare, CEC a anunțat că toate materialele vor fi transmise Curții Constituționale, care va decide dacă validează sau nu rezultatele scrutinului din 28 septembrie.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor parlamentare sau a unor mandate de deputat este „total improbabilă”. Juristul susține că, potrivit legii și practicii Înaltei Curți, astfel de decizii pot fi luate doar în caz de încălcări grave ale procesului electoral.
