Președintele Belarusului Alexandr Lukașenko, a cărui alegere nu e recunoscută drept legitimă de către UE și SUA, a inaugurat pe 7 noiembrie prima centrală atomoelectrică din țară. Acesta a declarat că evenimentul este unul „istoric”.
„Este un moment istoric – țara devine o putere atomică”, a declarat Lukașenko, citat de agenția de stat BelTa.
Liderul de la Minsk a luat parte la ceremonia de conectare a primului bloc energetic cu sistemul unificat al țării.
Centrala se află în apropierea orașului Ostroveț din regiunea Grodnensk, conform unui proiect rusesc, scrie agenția Interfax. Aceasta a fost construită și finanțată de ruși, în baza unui împrumut de 10 miliarde de dolari acordat Minskului.
Construită de agenția nucleară rusească Rosatom, centrala este formată din două reactoare de 1 200 megawați fiecare și urmează să acopere o treime din necesitățile de consum al Belarusului.
Primul bloc energetic a fost lansat pe 20 august, însă exploatarea acestuia este planificată pentru prima parte a anului 2021. Al doilea bloc energetic ar putea fi exploatat începând cu 2022.
Ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău în dimineața zilei de 17 martie, la ora 09:00. În fața diplomatului rus a fost pusă o sticlă cu apă prelevată din Nistru.
Actualizare: Ministerul Afacerilor Externe a declarat că l-a convocat Ozerov pentru a-i transmite nota de protest al autorităților moldovenești în legătură cu atacul Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina, din 7 martie 2026.
„Republica Moldova condamnă ferm acest atac, care a provocat scurgeri de produse petroliere în fluviul Nistru, generând riscuri majore pentru mediul înconjurător și securitatea alimentării cu apă a Republicii Moldova. Fluviul Nistru asigură apa pentru aproximativ 80% din populația țării și pentru 98% din municipiul Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că astfel de acțiuni cu impact transfrontalier major pun în pericol mediul, securitatea alimentării cu apă și sănătatea cetățenilor Republicii Moldova și nu pot fi acceptate”, a adăugat Ministerul de Externe.
Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră.
Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.
Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă, a adăugat Hajder. De asemenea, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că „Rusia poartă întreaga responsabilitate” în această situație.
***
Deși nu și-a prezentat scrisorile de acreditare, necesare conform Convenției de la Viena pentru a fi considerat oficial ambasador, Oleg Ozerov a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova.
Ozerov a fost convocat de două ori la Ministerul de Externe doar în luna noiembrie 2025, în contextual unor incidente legate de survolarea ilegală a spațiului aerian al R. Moldova. Prima convocare a avut loc pe 20 noiembrie, după ce o dronă a traversat teritoriul țării în noaptea de 18 spre 19 noiembrie. La ieșirea din sediul MAE, Ozerov a declarat că i-a fost înmânată o notă de protest, dar că nu i s-au prezentat dovezi care să confirme că drona ar fi rusească. Ministerul a reiterat apelul către Rusia de a evita orice acțiuni care periclitează securitatea R. Moldova și de a respecta suveranitatea țării. Ulterior, ambasadorul a fost convocat din nou, pe 26 noiembrie, în legătură cu survolarea ilegală a spațiului aerian de către 6 drone. La ieșirea din sediu, Ozerov a văzut drona care a intrat neautorizat și care s-a prăbușit ulterior în raionul Florești. Dispozitivul a fost adus în fața clădirii Ministerului după sosirea diplomatului.
Înainte de aceasta, în februarie 2025, Chișinăul i-a prezentat lui Oleg Ozerov fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării.
