Lukașenko i-a invitat pe Putin și Zelenski la Minsk pentru negocieri și l-a numit pe Trump „un om incredibil”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că Minskul este gata să organizeze negocieri între Donald Trump, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski. Cu toate acesta, el a adăugat că nu ar dori să fie mediator în aceste negocieri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului american Mario Naufal.

Lukașenko a spus că acum sunt necesare negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În context, el a propus Minskul ca platformă pentru aceste negocieri.

„Dacă doriți – veniți. Iată, aproape – 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. Jumătate de oră cu avionul. Veniți. Aici vom sta. În liniște, fără zarvă, fără strigăte vom ajunge la un acord. Așa că transmiteți-i lui Trump: îl aștept aici împreună cu Putin și Zelenski. Ne vom așeza și liniștit vom ajunge la o înțelegere. Dacă vreți să ajungeți la un acord”, a spus Lukașenko.

Totodată, el a menționat că „nici într-un caz” nu ar dori să fie mediator. „Niciun fel de mediere. Dacă cei care iau deciziile vor vedea interesul Belarusului, suntem mereu gata pentru asta. Dar să ne amestecăm în aceste dispute… Am făcut-o o dată”, a spus Lukașenko. Amintindu-și de negocierile trecute de la Minsk, Lukașenko a spus că Germania și Franța, care reprezentau UE, iar Statele Unite le susțineau, „au venit pentru a înșela Rusia”.

Cu toate acestea, Lukașenko consideră că nu trebuie să se încerce înclinarea lui Zelenski, „indiferent cum ar fi el” pentru că „în spatele lui Zelenski stă o mare parte din societatea ucraineană”. „De aceea, trebuie de negociat”, a adăugat el.

În timpul interviului, Lukașenko l-a numit pe Trump „un om incredibil”. „Nu credeam că va câștiga. Și când a câștigat, am spus direct că el a trecut prin Statele Unite ale Americii ca un buldozer și a câștigat. Incredibil. Este un om incredibil. Și s-a întâmplat ceva incredibil”, a adăugat Lukașenko.

***

În 2014 – la Minsk, Rusia, Ucraina și OSCE au semnat un acord de încetare a focului pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina. În 2015, liderii Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei au purtat negocieri în „formatul Normandia”. Ei au semnat al doilea acord de la Minsk, care prevedea dezescaladarea conflictului armat din estul Ucrainei.

În 2022, Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk, semnate între Rusia și Ucraina în 2014 și 2015, au fost o „înghețare” a conflictului, nu o soluționare a acestuia, și au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică.

***

Amintim, pe 28 februarie 2025, Vladimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Casa Albă. În timpul unei discuții publice în Biroul Oval, s-a iscat o dispută după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegerile diplomatice. Vance l-a mustrat pe Zelenski, acuzând-ul de „lipsă de respect” față de Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”. După ceartă, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă. 

În timpul întâlnirii dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă urma să fie semnat acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, însă cearta din Biroul Oval a dus la amânarea acestui lucru. Acordul este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

Între timp, presa a scris că Trump a suspendat livrările de ajutor militar pentru Ucraina. Oficiali americani au declarat pentru pentru presă, pe surse, că sprijinul SUA pentru forțele armate ucrainene este pus pe pauză până când Zelenski va demonstra „un angajament față de pace”.

Pe 4 martie, Zelenski a declarat că întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american „nu s-a desfășurat cum ar fi trebuit”, catalogând-o drept „regretabilă”. El a adăugat că este pregătit să colaboreze cu președintele SUA în privința încheierii invaziei ruse din Ucraina. „În ceea ce privește acordul privind mineralele și securitatea, Ucraina este pregătită să îl semneze în orice moment și în orice format convenabil”, a mai spus Zelenski.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat, într-un discurs adresat ambelor camere ale Congresului SUA, că a primit o scrisoare de la președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea pentru negocieri de pace. Potrivit lui Trump, și din partea Rusiei au venit semnale privind disponibilitatea pentru pace.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Oficial: Moldova a deschis negocierile cu UE pentru încă 17 capitole. Declarații după reuniunea de la Luxemburg (LIVE)⚡️⚡️⚡️

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă două grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Reuniunea a avut loc pe 13 octombrie, la Luxemburg. NewsMaker transmite în direct declarațiile comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, ministrului de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne, și viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Cele două grupuri cuprind 17 capitole de negociere. După deschiderea grupului „Valori fundamentale”, pe 15 iunie, și a celui privind relațiile externe, pe 14 iulie, numărul capitolelor deschise ajunge, astfel, la 24 din cele 33.

Chișinăul intră „într-o cursă contra cronometru”? Reacții la Chișinău

Premierul Vasile Tofan a fost primul oficial de la Chișinău care a anunțat deschiderea celor 17 capitole. Oficialul spune că evenimentul este un pas important, dar avertizează că urmează o etapă și mai solicitantă. Potrivit lui, acum Moldova este „într-o cursă contra cronometru” pentru a încheia negocierile de aderare până în 2028.

„Hotărârea noastră de a merge în UE este mai puternică decât obstacolele care ne stau în față. Vrem ca cetățenii și antreprenorii din Moldova să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități ca în orice stat membru. Mulțumesc tuturor colegilor implicați în acest proces și felicitări nouă, tuturor, pentru acest progres. Continuăm drumul spre Uniunea Europeană!”, a scris Tofan pe rețele.

Și președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a salutat decizia celor 27 de state membre și le-a mulțumit celor implicați în pregătirea aderării.

„Decizia celor 27 de state membre arată că progresele noastre sunt recunoscute și că putem înainta atunci când ne facem bine temele. Vă mulțumesc, dragi prieteni europeni, pentru sprijin și pentru că munca moldovenilor este răsplătită. Noi vom munci în continuare, cu mai multă determinare, pentru a pregăti țara de aderare. Să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Să fim generația care duce Moldova în marea familie europeană!”, a scris Grosu pe rețele.

Ce beneficii vor aduce cetățenilor cele două capitole

Grupul „Piața internă” cuprinde nouă capitole și vizează libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Moldova trebuie să-și alinieze legislația și standardele la cele europene în domenii precum siguranța produselor, protecția consumatorilor, concurența, serviciile financiare și sănătatea publică.

Printre beneficiile urmărite se numără mai multe oportunități de muncă și afaceri în UE, recunoașterea calificărilor profesionale în condițiile normelor europene, protejarea drepturilor sociale și accesul companiilor moldovenești la o piață de peste 450 de milioane de consumatori.

Grupul „Competitivitate și creștere incluzivă” cuprinde opt capitole. Acesta include transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Reformele asumate urmăresc modernizarea economiei, consolidarea drepturilor angajaților, dezvoltarea serviciilor digitale, îmbunătățirea educației și alinierea politicilor fiscale și vamale la cele ale UE.

Ce urmează după deschiderea capitolelor

Deschiderea negocierilor nu înseamnă încheierea reformelor, precizează Biroul de reintegrare. Republica Moldova va trebui să îndeplinească angajamentele asumate, reflectate în Programul Național de Aderare, iar UE va evalua progresele înregistrate și respectarea condițiilor pentru închiderea negocierilor.

În paralel, vor fi negociate perioadele de tranziție solicitate de Guvern. Acestea ar permite aplicarea treptată a unor reguli europene după aderare, în domenii justificate și pentru intervale limitate.

Moldova urmărește și accesul la anumite oportunități înainte de aderare. Printre obiective se numără recunoașterea semnăturilor electronice moldovenești în cadrul mecanismului european relevant, obținerea statutului de țară asociată la Erasmus+ și participarea mai strânsă la sistemele europene de protecție a consumatorilor, securitate socială și supraveghere financiară.

***

Reamintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.

Chișinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: