Lukașenko i-a invitat pe Putin și Zelenski la Minsk pentru negocieri și l-a numit pe Trump „un om incredibil”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că Minskul este gata să organizeze negocieri între Donald Trump, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski. Cu toate acesta, el a adăugat că nu ar dori să fie mediator în aceste negocieri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului american Mario Naufal.

Lukașenko a spus că acum sunt necesare negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În context, el a propus Minskul ca platformă pentru aceste negocieri.

„Dacă doriți – veniți. Iată, aproape – 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. Jumătate de oră cu avionul. Veniți. Aici vom sta. În liniște, fără zarvă, fără strigăte vom ajunge la un acord. Așa că transmiteți-i lui Trump: îl aștept aici împreună cu Putin și Zelenski. Ne vom așeza și liniștit vom ajunge la o înțelegere. Dacă vreți să ajungeți la un acord”, a spus Lukașenko.

Totodată, el a menționat că „nici într-un caz” nu ar dori să fie mediator. „Niciun fel de mediere. Dacă cei care iau deciziile vor vedea interesul Belarusului, suntem mereu gata pentru asta. Dar să ne amestecăm în aceste dispute… Am făcut-o o dată”, a spus Lukașenko. Amintindu-și de negocierile trecute de la Minsk, Lukașenko a spus că Germania și Franța, care reprezentau UE, iar Statele Unite le susțineau, „au venit pentru a înșela Rusia”.

Cu toate acestea, Lukașenko consideră că nu trebuie să se încerce înclinarea lui Zelenski, „indiferent cum ar fi el” pentru că „în spatele lui Zelenski stă o mare parte din societatea ucraineană”. „De aceea, trebuie de negociat”, a adăugat el.

În timpul interviului, Lukașenko l-a numit pe Trump „un om incredibil”. „Nu credeam că va câștiga. Și când a câștigat, am spus direct că el a trecut prin Statele Unite ale Americii ca un buldozer și a câștigat. Incredibil. Este un om incredibil. Și s-a întâmplat ceva incredibil”, a adăugat Lukașenko.

***

În 2014 – la Minsk, Rusia, Ucraina și OSCE au semnat un acord de încetare a focului pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina. În 2015, liderii Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei au purtat negocieri în „formatul Normandia”. Ei au semnat al doilea acord de la Minsk, care prevedea dezescaladarea conflictului armat din estul Ucrainei.

În 2022, Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk, semnate între Rusia și Ucraina în 2014 și 2015, au fost o „înghețare” a conflictului, nu o soluționare a acestuia, și au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică.

***

Amintim, pe 28 februarie 2025, Vladimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Casa Albă. În timpul unei discuții publice în Biroul Oval, s-a iscat o dispută după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegerile diplomatice. Vance l-a mustrat pe Zelenski, acuzând-ul de „lipsă de respect” față de Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”. După ceartă, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă. 

În timpul întâlnirii dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă urma să fie semnat acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, însă cearta din Biroul Oval a dus la amânarea acestui lucru. Acordul este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

Între timp, presa a scris că Trump a suspendat livrările de ajutor militar pentru Ucraina. Oficiali americani au declarat pentru pentru presă, pe surse, că sprijinul SUA pentru forțele armate ucrainene este pus pe pauză până când Zelenski va demonstra „un angajament față de pace”.

Pe 4 martie, Zelenski a declarat că întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american „nu s-a desfășurat cum ar fi trebuit”, catalogând-o drept „regretabilă”. El a adăugat că este pregătit să colaboreze cu președintele SUA în privința încheierii invaziei ruse din Ucraina. „În ceea ce privește acordul privind mineralele și securitatea, Ucraina este pregătită să îl semneze în orice moment și în orice format convenabil”, a mai spus Zelenski.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat, într-un discurs adresat ambelor camere ale Congresului SUA, că a primit o scrisoare de la președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea pentru negocieri de pace. Potrivit lui Trump, și din partea Rusiei au venit semnale privind disponibilitatea pentru pace.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Secții pentru alegerile din Rusia, deschise în Transnistria în pofida protestului Chișinăului. Câte persoane au votat deja

În regiunea transnistreană au fost deschise, pe 20 septembrie, secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei, în pofida protestului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Potrivit presei din regiune, până la ora 12:00, peste 21 de mii de persoane votaseră deja. Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

Secțiile de votare din regiunea transnistreană și-au început activitatea la ora 08:00 și vor funcționa până la ora 20:00. Presa din regiune relatează că până la ora 10:00 au votat 8 411 persoane, până la ora 11:00 – 14 992, iar până la ora 12:00 – 21 080. La scrutin a participat și liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Potrivit presei din regiune, au fost deschise în total 17 secții de votare. Totuși, informațiile privind numărul acestora rămân contradictorii, întrucât au fost publicate adresele doar a 15 secții.

Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

***

La alegeri pot participa cetățenii care dețin pașaportul cetățeanului Federației Ruse sau pașaportul pentru călătorii în străinătate, pașaportul cetățeanului URSS (dacă în acesta este indicată apartenența la cetățenia Federației Ruse) ori un certificat pentru intrarea (revenirea) în Rusia. Locuitorii din regiunea transnistreană pot vota și în baza pașaportului pentru călătorii în străinătate al cetățeanului Federației Ruse cu termenul de valabilitate expirat.

Amintim că, pe 28 august, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile pentru Duma de Stat. Detalii AICI. Pe 29 august, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a declarat că Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile constituționale deschiderea unei singure secții de votare la Chișinău. Ministerul a adăugat că intenția de a deschide suplimentar alte secții este inacceptabilă. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în raioanele din stânga Nistrului. Detalii AICI.

***

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 18 septembrie, și se desfășoară până duminică, 20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate.

Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: