Lukașenko i-a invitat pe Putin și Zelenski la Minsk pentru negocieri și l-a numit pe Trump „un om incredibil”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că Minskul este gata să organizeze negocieri între Donald Trump, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski. Cu toate acesta, el a adăugat că nu ar dori să fie mediator în aceste negocieri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului american Mario Naufal.

Lukașenko a spus că acum sunt necesare negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În context, el a propus Minskul ca platformă pentru aceste negocieri.

„Dacă doriți – veniți. Iată, aproape – 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. Jumătate de oră cu avionul. Veniți. Aici vom sta. În liniște, fără zarvă, fără strigăte vom ajunge la un acord. Așa că transmiteți-i lui Trump: îl aștept aici împreună cu Putin și Zelenski. Ne vom așeza și liniștit vom ajunge la o înțelegere. Dacă vreți să ajungeți la un acord”, a spus Lukașenko.

Totodată, el a menționat că „nici într-un caz” nu ar dori să fie mediator. „Niciun fel de mediere. Dacă cei care iau deciziile vor vedea interesul Belarusului, suntem mereu gata pentru asta. Dar să ne amestecăm în aceste dispute… Am făcut-o o dată”, a spus Lukașenko. Amintindu-și de negocierile trecute de la Minsk, Lukașenko a spus că Germania și Franța, care reprezentau UE, iar Statele Unite le susțineau, „au venit pentru a înșela Rusia”.

Cu toate acestea, Lukașenko consideră că nu trebuie să se încerce înclinarea lui Zelenski, „indiferent cum ar fi el” pentru că „în spatele lui Zelenski stă o mare parte din societatea ucraineană”. „De aceea, trebuie de negociat”, a adăugat el.

În timpul interviului, Lukașenko l-a numit pe Trump „un om incredibil”. „Nu credeam că va câștiga. Și când a câștigat, am spus direct că el a trecut prin Statele Unite ale Americii ca un buldozer și a câștigat. Incredibil. Este un om incredibil. Și s-a întâmplat ceva incredibil”, a adăugat Lukașenko.

***

În 2014 – la Minsk, Rusia, Ucraina și OSCE au semnat un acord de încetare a focului pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina. În 2015, liderii Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei au purtat negocieri în „formatul Normandia”. Ei au semnat al doilea acord de la Minsk, care prevedea dezescaladarea conflictului armat din estul Ucrainei.

În 2022, Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk, semnate între Rusia și Ucraina în 2014 și 2015, au fost o „înghețare” a conflictului, nu o soluționare a acestuia, și au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică.

***

Amintim, pe 28 februarie 2025, Vladimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Casa Albă. În timpul unei discuții publice în Biroul Oval, s-a iscat o dispută după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegerile diplomatice. Vance l-a mustrat pe Zelenski, acuzând-ul de „lipsă de respect” față de Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”. După ceartă, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă. 

În timpul întâlnirii dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă urma să fie semnat acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, însă cearta din Biroul Oval a dus la amânarea acestui lucru. Acordul este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

Între timp, presa a scris că Trump a suspendat livrările de ajutor militar pentru Ucraina. Oficiali americani au declarat pentru pentru presă, pe surse, că sprijinul SUA pentru forțele armate ucrainene este pus pe pauză până când Zelenski va demonstra „un angajament față de pace”.

Pe 4 martie, Zelenski a declarat că întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american „nu s-a desfășurat cum ar fi trebuit”, catalogând-o drept „regretabilă”. El a adăugat că este pregătit să colaboreze cu președintele SUA în privința încheierii invaziei ruse din Ucraina. „În ceea ce privește acordul privind mineralele și securitatea, Ucraina este pregătită să îl semneze în orice moment și în orice format convenabil”, a mai spus Zelenski.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat, într-un discurs adresat ambelor camere ale Congresului SUA, că a primit o scrisoare de la președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea pentru negocieri de pace. Potrivit lui Trump, și din partea Rusiei au venit semnale privind disponibilitatea pentru pace.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: