Lukașenko i-a invitat pe Putin și Zelenski la Minsk pentru negocieri și l-a numit pe Trump „un om incredibil”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că Minskul este gata să organizeze negocieri între Donald Trump, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski. Cu toate acesta, el a adăugat că nu ar dori să fie mediator în aceste negocieri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului american Mario Naufal.

Lukașenko a spus că acum sunt necesare negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În context, el a propus Minskul ca platformă pentru aceste negocieri.

„Dacă doriți – veniți. Iată, aproape – 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. Jumătate de oră cu avionul. Veniți. Aici vom sta. În liniște, fără zarvă, fără strigăte vom ajunge la un acord. Așa că transmiteți-i lui Trump: îl aștept aici împreună cu Putin și Zelenski. Ne vom așeza și liniștit vom ajunge la o înțelegere. Dacă vreți să ajungeți la un acord”, a spus Lukașenko.

Totodată, el a menționat că „nici într-un caz” nu ar dori să fie mediator. „Niciun fel de mediere. Dacă cei care iau deciziile vor vedea interesul Belarusului, suntem mereu gata pentru asta. Dar să ne amestecăm în aceste dispute… Am făcut-o o dată”, a spus Lukașenko. Amintindu-și de negocierile trecute de la Minsk, Lukașenko a spus că Germania și Franța, care reprezentau UE, iar Statele Unite le susțineau, „au venit pentru a înșela Rusia”.

Cu toate acestea, Lukașenko consideră că nu trebuie să se încerce înclinarea lui Zelenski, „indiferent cum ar fi el” pentru că „în spatele lui Zelenski stă o mare parte din societatea ucraineană”. „De aceea, trebuie de negociat”, a adăugat el.

În timpul interviului, Lukașenko l-a numit pe Trump „un om incredibil”. „Nu credeam că va câștiga. Și când a câștigat, am spus direct că el a trecut prin Statele Unite ale Americii ca un buldozer și a câștigat. Incredibil. Este un om incredibil. Și s-a întâmplat ceva incredibil”, a adăugat Lukașenko.

***

În 2014 – la Minsk, Rusia, Ucraina și OSCE au semnat un acord de încetare a focului pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina. În 2015, liderii Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei au purtat negocieri în „formatul Normandia”. Ei au semnat al doilea acord de la Minsk, care prevedea dezescaladarea conflictului armat din estul Ucrainei.

În 2022, Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk, semnate între Rusia și Ucraina în 2014 și 2015, au fost o „înghețare” a conflictului, nu o soluționare a acestuia, și au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică.

***

Amintim, pe 28 februarie 2025, Vladimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Casa Albă. În timpul unei discuții publice în Biroul Oval, s-a iscat o dispută după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegerile diplomatice. Vance l-a mustrat pe Zelenski, acuzând-ul de „lipsă de respect” față de Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”. După ceartă, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă. 

În timpul întâlnirii dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă urma să fie semnat acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, însă cearta din Biroul Oval a dus la amânarea acestui lucru. Acordul este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

Între timp, presa a scris că Trump a suspendat livrările de ajutor militar pentru Ucraina. Oficiali americani au declarat pentru pentru presă, pe surse, că sprijinul SUA pentru forțele armate ucrainene este pus pe pauză până când Zelenski va demonstra „un angajament față de pace”.

Pe 4 martie, Zelenski a declarat că întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american „nu s-a desfășurat cum ar fi trebuit”, catalogând-o drept „regretabilă”. El a adăugat că este pregătit să colaboreze cu președintele SUA în privința încheierii invaziei ruse din Ucraina. „În ceea ce privește acordul privind mineralele și securitatea, Ucraina este pregătită să îl semneze în orice moment și în orice format convenabil”, a mai spus Zelenski.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat, într-un discurs adresat ambelor camere ale Congresului SUA, că a primit o scrisoare de la președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea pentru negocieri de pace. Potrivit lui Trump, și din partea Rusiei au venit semnale privind disponibilitatea pentru pace.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: