Lukașenko i-a invitat pe Putin și Zelenski la Minsk pentru negocieri și l-a numit pe Trump „un om incredibil”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că Minskul este gata să organizeze negocieri între Donald Trump, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski. Cu toate acesta, el a adăugat că nu ar dori să fie mediator în aceste negocieri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului american Mario Naufal.

Lukașenko a spus că acum sunt necesare negocieri de pace între Ucraina și Rusia. În context, el a propus Minskul ca platformă pentru aceste negocieri.

„Dacă doriți – veniți. Iată, aproape – 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. Jumătate de oră cu avionul. Veniți. Aici vom sta. În liniște, fără zarvă, fără strigăte vom ajunge la un acord. Așa că transmiteți-i lui Trump: îl aștept aici împreună cu Putin și Zelenski. Ne vom așeza și liniștit vom ajunge la o înțelegere. Dacă vreți să ajungeți la un acord”, a spus Lukașenko.

Totodată, el a menționat că „nici într-un caz” nu ar dori să fie mediator. „Niciun fel de mediere. Dacă cei care iau deciziile vor vedea interesul Belarusului, suntem mereu gata pentru asta. Dar să ne amestecăm în aceste dispute… Am făcut-o o dată”, a spus Lukașenko. Amintindu-și de negocierile trecute de la Minsk, Lukașenko a spus că Germania și Franța, care reprezentau UE, iar Statele Unite le susțineau, „au venit pentru a înșela Rusia”.

Cu toate acestea, Lukașenko consideră că nu trebuie să se încerce înclinarea lui Zelenski, „indiferent cum ar fi el” pentru că „în spatele lui Zelenski stă o mare parte din societatea ucraineană”. „De aceea, trebuie de negociat”, a adăugat el.

În timpul interviului, Lukașenko l-a numit pe Trump „un om incredibil”. „Nu credeam că va câștiga. Și când a câștigat, am spus direct că el a trecut prin Statele Unite ale Americii ca un buldozer și a câștigat. Incredibil. Este un om incredibil. Și s-a întâmplat ceva incredibil”, a adăugat Lukașenko.

***

În 2014 – la Minsk, Rusia, Ucraina și OSCE au semnat un acord de încetare a focului pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina. În 2015, liderii Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei au purtat negocieri în „formatul Normandia”. Ei au semnat al doilea acord de la Minsk, care prevedea dezescaladarea conflictului armat din estul Ucrainei.

În 2022, Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk, semnate între Rusia și Ucraina în 2014 și 2015, au fost o „înghețare” a conflictului, nu o soluționare a acestuia, și au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică.

***

Amintim, pe 28 februarie 2025, Vladimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Casa Albă. În timpul unei discuții publice în Biroul Oval, s-a iscat o dispută după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegerile diplomatice. Vance l-a mustrat pe Zelenski, acuzând-ul de „lipsă de respect” față de Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”. După ceartă, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă. 

În timpul întâlnirii dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă urma să fie semnat acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, însă cearta din Biroul Oval a dus la amânarea acestui lucru. Acordul este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

Între timp, presa a scris că Trump a suspendat livrările de ajutor militar pentru Ucraina. Oficiali americani au declarat pentru pentru presă, pe surse, că sprijinul SUA pentru forțele armate ucrainene este pus pe pauză până când Zelenski va demonstra „un angajament față de pace”.

Pe 4 martie, Zelenski a declarat că întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american „nu s-a desfășurat cum ar fi trebuit”, catalogând-o drept „regretabilă”. El a adăugat că este pregătit să colaboreze cu președintele SUA în privința încheierii invaziei ruse din Ucraina. „În ceea ce privește acordul privind mineralele și securitatea, Ucraina este pregătită să îl semneze în orice moment și în orice format convenabil”, a mai spus Zelenski.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat, într-un discurs adresat ambelor camere ale Congresului SUA, că a primit o scrisoare de la președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea pentru negocieri de pace. Potrivit lui Trump, și din partea Rusiei au venit semnale privind disponibilitatea pentru pace.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: