Macron propune protecţie consulară pentru jurnalista care a protestat în cadrul unei emisiuni de la Pervîi Kanal

Franţa este pregătită să ofere „protecţie consulară” jurnalistei ruse Marina Ovsiannikova, care a protestat în direct faţă de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Protecţia va fi oferită fie prin intermediul ambasadei, fie prin acordarea azilului, a anunţat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro. 

Macron cere Moscovei o „claritate deplină” cu privire la situaţia jurnalistei.

„Vom lansa demersuri vizând oferirea unei protecţii, fie la ambasadă, fie prin azil”, a declarat şeful statului francez în faţa presei.

Macron anunţă că va avea „ocazia, în cursul viitoarei convorbiri cu preşedintele (rus Vladimir) Putin, să propună această soluţie în mod direct”.

***

Amintim că imaginile în care o femeie apare în spatele prezentatoarei Ecaterina Andreeva cu o pancartă cu mesajul „Nu războiului, opriți războiul, nu credeți propagandei, aici vă mint” au făcut înconjurul lumii. Aceasta s-a dovedit a fi o angajată a postului de televiziune – Marina Ovsiannikova. După acest gest, ea a fost reținută, iar avocații ei s-au plâns că nu reușeau să afle unde a fost dusă.

Pe 15 martie, ea a fost adusă în fața judecătorilor și amendată cu 30 000 de ruble pentru „organizarea ilegală a unei manifestații publice”.

Instituția de presă Mediazona scrie că Ovsiannikova este judecată pentru înregistrarea video publicată pe rețelele de socializare, nu pentru gestul de a afișa pancarta cu mesajul anti-propagandă.

Recent, autoritățile ruse au adoptat o lege care prevede până la 15 ani de privare de libertate pentru „răspândirea mesajelor false despre acțiunile armatei ruse”. De precizat că, în Rusia, este interzisă menționarea în presă a acțiunilor din Ucraina despre „război”. Jurnaliștii sunt nevoiți să utilizeze formularea „operațiune militară specială”. Agenția TASS scrie, pe surse, că Marinei Ovsiannikova este cercetată preventiv și în baza acestui articol, însă procurorii nu au decis încă dacă vor iniția un dosar penal în contextul acestuia.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski i-a mulțumit Marinei Ovsiannikova pentru curaj și a îndemnat toți cetățenii ruși să lupte pentru ca „Rusia să nu se transforme în Coreea de Nord”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: