Parlamentul a aprobat un nou mecanism de acordare a compensațiilor pentru resursele energetice: în acest sezon de încălzire, ajutorul nu va mai fi indicat în factură ca până acum ci va fi oferit direct, în bani, cetățenilor care vor beneficia de compensație. NM explică de ce autoritățile au decis să schimbe acest mecanism și ce critici sau laude a stârnit noua metodă de compensare.
La ședința din 15 noiembrie, Parlamentul a votat în a doua lectură proiectul de modificare a Legii nr. 241 „Privind fondul de reducere a vulnerabilității energetice”. Din acest fond, de trei ani se alocă mijloace financiare pentru compensații acordate cetățenilor pentru gaz, energie electrică și încălzire.
Autorii proiectului de lege sunt reprezentanții partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS): președintele Parlamentului, Igor Grosu, vicepreședintele Doina Gherman, precum și deputații Marina Morozova și Veronica Roșca.
Proiectul a fost înregistrat în Parlament pe 5 noiembrie, adică a doua zi după ce a început înregistrarea cererilor pentru compensații pe site-ul compensatii.gov.md. În prima lectură, proiectul a fost aprobat pe 8 noiembrie, iar pe 13 noiembrie, Guvernul a emis un aviz pozitiv pentru acesta.
În a doua lectură, proiectul a fost susținut de 61 de deputați PAS, opt deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și doi deputați neafiliați. Împotrivă au votat trei deputați din BCS, iar alți 12 deputați din același bloc și doi independenți s-au abținut.
Ce prevede proiectul de lege
Modificările adoptate vizează procedura de acordare a compensațiilor: în acest sezon de încălzire, categoriile de vulnerabilitate energetică vor fi eliminate, iar compensațiile vor fi oferite sub formă de plăți directe către consumatorii ale căror cereri vor fi aprobate. În trecut, Guvernul transfera fonduri direct către furnizori, iar compensațiile erau indicate individual în facturile pentru gaz, electricitate și încălzire.
De acum înainte, compensațiile vor fi transferate pe cardurile bancare sociale, în conturi bancare alese de consumatori sau pot fi ridicate de la oficiile poștale. Dacă până în 30 iunie 2025 consumatorul nu solicită compensația de la oficiul poștal, acesta își pierde dreptul la compensație.
Este de remarcat faptul că, în comunicatul de presă inițial al Parlamentului despre acest proiect, se menționa că pentru compensațiile din acest sezon de încălzire vor fi necesari aproximativ 1,1 miliarde de lei. Ulterior, această informație a fost eliminată din comunicat.
Conform notei explicative a proiectului de lege, decizia de a trece la plăți directe a fost luată deoarece „în anii 2023-2024, includerea compensațiilor pentru energie electrică în facturi a îngreunat procesul de acordare a acestora”.
„Compensațiile în facturi au fost doar un instrument în perioada de criză. Modelul de compensare prin facturi a fost elaborat în 2021-2022, când Guvernul a implementat acest sistem într-un timp record. Pe termen lung, trebuie să trecem la plăți directe”, a declarat deputata Marina Morozova în timp ce proiectul se discuta în prima lectură.
Secretara de stat a Ministerului Muncii, Corina Ajder, a subliniat că, în procesul de acordare a compensațiilor, statul trebuie să interacționeze direct cu populația, fără intermediari, cum ar fi furnizorii de energie. „Toate plățile către cetățenii Republicii Moldova prin Casa Națională de Asigurări Sociale sunt efectuate sub formă de plăți directe. Este vorba despre toate tipurile de sprijin, de la ajutorul social până la compensațiile pentru sezonul rece destinate familiilor vulnerabile (APRA), care sunt acordate nu doar celor care folosesc lemne pentru încălzire, ci tuturor familiilor cu venituri reduse. Noul sistem de acordare a compensațiilor reprezintă o revenire la normalitate, creând un sistem prin care cetățenii interacționează direct cu statul, nu prin intermediari”, a explicat Corina Ajder în timpul dezbaterilor proiectului în a doua lectură.
Ce a mai comunicat Ministerul Muncii
Potrivit Ministerului Muncii, în sezonul de încălzire precedent, peste 750 de mii de gospodării au beneficiat de compensații, dintre care aproape 40% (260 de mii) au primit compensații sub formă de plăți directe. Este vorba despre ajutorul pentru perioada rece a anului destinat familiilor vulnerabile (APRA).
Începând cu anul trecut, APRA a fost acordat pe baza cererilor pentru compensații, iar majoritatea beneficiarilor au fost gospodării care folosesc cărbune și lemne pentru încălzire. Ajutorul constituia 800 de lei, suma fiind transferată în contul bancar al beneficiarului sau era ridicată de la oficiile poștale.
Reprezentanții Ministerului Muncii au menționat pentru NM că cetățenii primesc ajutorul APRA sub formă de plăți directe de mai bine de zece ani, mai exact din 2011, când acest program a fost lansat. Acest lucru demonstrează că o mare parte dintre beneficiari sunt deja familiarizați cu modelul de sprijin financiar direct și gestionează responsabil fondurile destinate resurselor energetice. Ministerul a adăugat că majoritatea consumatorilor achită la timp facturile pentru resursele energetice.
„Peste 99% dintre consumatori achită la timp facturile pentru gaz (în 2023), iar 96,4% achită la timp facturile pentru energia electrică (în primul semestru din 2024). Facturile sunt achitate la timp de 96% dintre proprietarii de case particulare, 97,6% dintre locuitorii apartamentelor cu conexiuni directe și 84% dintre locuitorii apartamentelor cu conexiuni prin intermediari”, a precizat Ministerul.
Totodată, reprezentanții ministerului au remarcat că anul trecut pensionarii, care achită conștiincios facturile, au reprezentat 54% dintre gospodăriile care au primit compensații.
Studiul național „Evaluarea nivelului de alfabetizare financiară a populației din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 și 75 de ani”, realizat în 2023, a arătat că responsabilitatea financiară este ridicată în țară: 90% dintre cetățenii moldoveni își achită facturile la timp, iar peste jumătate dintre aceștia economisesc bani pentru plata acestora. Doar 6,9% dintre cetățeni ar amâna plata facturilor în cazul insuficienței de bani, majoritatea preferând să reducă alte cheltuieli mai întâi.
Cum vor fi calculate acum compensațiile
Conform modificărilor aprobate, valoarea compensației oferite sub formă de plată directă nu va depinde de consumul efectiv de energie. „Compensația este destinată să acopere parțial cheltuielile pentru consumul de gaze naturale, energie termică, electricitate și/sau combustibil solid”, se menționează în proiectul de lege adoptat.
De asemenea, modificările prevăd că guvernul trebuie să stabilească mecanismul de calcul al compensațiilor, să definească norma costului energiei pe perioada rece, cheltuielile minime ale unei gospodării și formula de calcul a compensațiilor pentru consumatori.
Acest mecanism nu a fost încă prezentat de guvern, astfel încât nu este clar cum vor fi calculate compensațiile și ce mărime vor avea pentru fiecare consumator. Se știe doar că compensațiile vor fi calculate individual pentru fiecare gospodărie prin intermediul sistemului informatic „Vulnerabilitate Energetică”. Valoarea compensației va depinde de venitul gospodăriei, numărul membrilor săi, statutul acestora (persoane cu dizabilități, copii, pensionari, studenți, șomeri), sursa principală de încălzire și alți factori.
Ministerul Muncii a precizat pentru NM că formula de calcul urmează să fie aprobată în ședința de guvern de la sfârșitul lunii noiembrie 2024. Tot atunci autoritățile vor aproba bugetul alocat compensațiilor pentru perioada rece 2024-2025.
„Anul trecut, guvernul a aprobat suma totală a compensațiilor la fel la sfârșitul lunii noiembrie. Acest lucru se explică prin specificul formării bugetului compensațiilor, care este împărțit în două perioade bugetare: noiembrie-decembrie 2024 și ianuarie-martie 2025 (a doua perioadă depinde de bugetul de stat pentru 2025, care va fi adoptat ulterior). După aceasta, Ministerul Muncii va publica formula de calcul a compensațiilor”, au precizat reprezentanții ministerului.
Ce spun susținătorii și criticii proiectului de lege
Proiectul de lege a fost criticat în cadrul audierilor publice din comisia parlamentară pentru protecție socială. Expertul în energie Serghei Tofilat a vorbit despre problema comisioanelor percepute de bănci la transferul compensațiilor pe carduri.
Secretara de stat a Ministerului Muncii, Corina Ajder, a subliniat că aceste comisioane sunt reglementate de legislație și se ridică la 0,4%, ceea ce nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru bugetul compensațiilor.
Tofilat a atras atenția asupra faptului că acest sistem ar putea genera probleme în achitarea facturilor pentru consumatorii racordați la sistemul centralizat de încălzire. „Sistemele centralizate de încălzire sunt dificil de deconectat în caz de neplată [dacă cetățenii vor folosi compensațiile în alte scopuri decât plata facturilor], ceea ce ar putea duce la acumularea de datorii la CET-uri și, implicit, la Moldovagaz”, a spus Tofilat.
Ajder a replicat că anul trecut autoritățile au acoperit între 15% și 50% din facturile pentru încălzirea centralizată. „Oricum, consumatorul trebuia să găsească bani pentru a plăti restul facturii. Problema datoriilor este una veche, iar în cazul compensațiilor, beneficiarul trebuie să fie consumatorul, nu compania furnizoare”, a explicat Ajder. Ea a adăugat că cetățenii moldoveni „mai degrabă iau un împrumut” decât să rămână cu facturi neachitate.
Într-o discuție cu NM, Tofilat a precizat că pledează pentru „compensații incluse direct în facturi”. El consideră că valoarea compensațiilor bănești poate fi stabilită ca o sumă fixă, ce nu ar depinde de tarife, similar anilor trecuți.
Expertul Centrului Expert-Grup, Stas Madan, consideră că principalul risc al noului mecanism de acordare a compensațiilor este posibilitatea creșterii datoriilor furnizorilor. Totuși, potrivit acestuia, sistemul sporește implicarea financiară a cetățenilor și oferă șanse egale celor care își încălzesc locuințele cu lemne și cărbune, dar care nu primeau anterior compensații.
Reprezentantul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, Victor Caun, a declarat în cadrul audierilor că practicile de anul trecut au fost mai eficiente și a adăugat că în oficiile poștale se vor forma cozi, deoarece compensațiile vor fi primite înainte ca facturile pentru utilități să fie emise.
Răspunsul primit a fost că mecanismul de compensare a fost coordonat cu conducerea Poștei Moldovei, iar opinia lui Caun nu reprezintă poziția oficială a instituției.
Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a lăudat noul mecanism de compensare. El a explicat că vechiul sistem, de fapt, subvenționa Moldovagaz. „Rezultatul era că primeai compensații doar dacă consumai mult gaz, dar dacă economiseai, nu primeai nimic. În noul sistem, cu cât economisești mai mult, cu atât o parte mai mare din plata pentru resursele energetice este acoperită de compensație”, a spus Ioniță.
El a pus la îndoială ideea că noul mecanism va duce la creșterea datoriilor: „Nu, oamenii săraci sunt cei mai responsabili plătitori. Cele mai mari datorii nu le au oamenii săraci”.
Opinia Ministerului Energiei referitoare la acest subiect nu a putut fi obținută, deoarece reprezentanții ministerului nu au participat la audierile parlamentare și nu au răspuns solicitărilor NM.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
