Pacienții care suferă de boli cronice incurabile și necesită îngrijiri corespunzătoare, vor avea acces la servicii de îngrijiri paliative calitative şi echitabile, în volum deplin, atât în condiții de domiciliu, cât și de staționar. O inițiativă în acest sens a fost aprobată, pe 16 iunie, de guvernul în exercițiu.
Documentul prevede sporirea accesului pacienților la îngrijiri paliative și va permite planificarea corespunzătoare a mijloacelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative, raportată necesităților reale.
Potrivit prevederilor proiectului, serviciile de îngrijiri paliative, inclusiv prescrierea medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate în conformitate cu actele normative în vigoare, vor fi acordate inclusiv persoanelor care nu au statut de persoană asigurată.
Concomitent, în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, a fost inclusă o secțiune distinctă privind îngrijirile paliative, care stabilește prestatorii, beneficiarii îngrijirilor paliative, tipurile de servicii de îngrijiri paliative, lista serviciilor acordate pe fiecare tip de servicii de îngrijiri paliative, condiţiile acordării îngrijirilor paliative conform fiecărui tip de servicii de îngrijiri paliative, asigurarea cu medicamente, dispozitive medicale şi consumabile necesare pentru efectuarea îngrijirilor paliative.
Implementarea proiectului nu va necesita cheltuieli financiare suplimentare din bugetul de stat, fiind planificate din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.
Hotărârea adoptată va intra în vigoare din 1 ianuarie 2022.
***
Îngrijirea paliativă este un serviciu de sănătate care se acordă adulților și copiilor care suferă de condiții medicale limitatoare de viață. Îngrijirile paliative sunt o componentă esențială a sistemului de sănătate, care trebuie să fie incluse în toate schemele de asigurare universală cu asistență medicală.
Concepția privind îngrijirile paliative din anul 2008, în Republica Moldova, estima că, anual, până la 60% din persoanele decedate (total – 25830 pacienți, inclusiv 17642 din mediul rural și 8188 din mediul urban) ar necesita îngrijiri paliative, însă după 10 ani de implementare, în anul 2018, au beneficiat de îngrijiri paliative la domiciliu cca 37-38%, iar în unitățile cu paturi/hospice – cca 21-25% din cei care au necesitat îngrijiri paliative în anul 2018.
Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.
Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.
Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.
„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.
Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro. Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.
„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.
Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare
„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.
Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.
„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.
Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.
Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta. ***
Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.
Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.
Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul. Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.
