Politică

Mai mulți polițiști și sancțiuni mai dure pentru insultarea lor. Proiect de lege elaborat de PAS

Evgheni Ceban, Viorica Rusu
| 31 octombrie, 2022
17:31

Carabinierii moldoveni vor deveni polițiști, iar insultarea și nesupunerea în fața lor va deveni infracțiune, care se va pedepsi cu amenzi sau chiar cu închisoarea. Modificări în acest sens sunt prevăzute în proiectul de lege înregistrat la Parlament de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Inspectoratul General de Carabinieri se reorganizează în subdiviziunea specializată a Poliției

Principala noutate a proiectului este desființarea Inspectoratului Național al Carabinieri și crearea pe baza acestuia a unei unități speciale de poliție în subordinea Inspectoratului General de Poliție.

După cum se precizează în nota explicativă a proiectului de lege, atribuțiile și responsabilitățile poliției și carabinierilor sunt adesea duplicate într-o asemenea măsură încât este imposibil să se tragă o linie clară între puterile celor două structuri.

„O simplă analiză a cadrului de reglementare relevă că, de fapt, două „poliții” sunt instituționalizate și funcționează în Republica Moldova cu denumiri diferite, dar cu aceleași puteri și responsabilități”, se arată în nota explicativă.

Așadar, Ministerul de Interne intenționează să reorganizeze poliția prin absorbția Inspectoratului General al Carabinieri și crearea pe baza acestuia a unei unități de specialitate pe lângă Inspectoratul General de Poliție.

După cum a remarcat unul dintre autorii proiectului, șeful comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, într-un comentariu pentru NM, ca urmare a reformei, unitățile de carabinieri vor primi un dublu statut. Pe de o parte, ei vor primi toate drepturile și obligațiile poliției, pe de altă parte, își vor păstra statutul de trupe interne și părți ale sistemului național de apărare în cazul legii marțiale și stării de asediu.

„Vor avea și obligația de a proteja misiunile diplomatice. Acum le adăugăm o componentă de poliție. Deși sunt concentrate în principal la Chișinău, dorim să le concentrăm în trei zone ale țării: în centru, în nord și în sud. Vom combina grupul de intervenție operațional cu Fulger: acest lucru va crește personalul de oameni care pot răspunde rapid. De asemenea, îi vom dispersa astfel încât să putem recruta oameni din regiuni. Pentru că sunt mulți solicitanți, dar pentru a obține un loc de muncă trebuie să vină la Chișinău”, a spus Carp pentru NM.

Potrivit Lilian Carp, personalul Inspectoratului Național al Carabinieri este de aproximativ 4 mii de angajați. Totodată, deputatul a remarcat că nu știe câte locuri în rândurile carabinierilor au fost efectiv ocupate și câte au rămas vacante.

Risc de a face închisoare dacă ai insultat un ofițer de poliție

O altă modificare semnificativă în același proiect este introducerea răspunderii penale și a sancțiunilor mai dure pentru ultragiere, sau altfel spus manifestarea de comportament fizic, verbal sau nonverbal care lezează cinstea, onoarea și demnitatea persoanei.

Proiectul prevede modificări la Codul penal, art. 349 „Ultragierea, amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Iar pentru opunerea de rezistență, aplicarea violenței față de persoana cu funcție de răspundere, pedeapsa va fi amendă în mărime de la 700 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Sub rezerva unor circumstanțe agravante, ambele capete de acuzare pot fi pedepsite cu închisoare de la 5 la 8 ani.

În prezent, manifestarea unui comportament agresiv, constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de până la 45 de unități convenționale sau muncă neremunerată sau (doar în caz de rezistență) arest administrativ până la 15 zile.

Potrivit deputatului PAS Lilian Carp, autoritățile intenționează să adopte proiectul de lege în primă lectură până la sfârșitul lunii noiembrie.

***

Reamintim că Președintele Igor Grosu, la o ședință a Parlamentului din 27 octombrie, a propus înăsprirea pedepsei pentru cei care plătesc pentru participarea la protest și cei care iau acești bani. Grosu i-a cerut șefului comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, împreună cu Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, să elaboreze modificări la legislație.

Carp a remarcat că cu o zi înainte a înregistrat un proiect de lege care prevedea pedepse mai dure pentru protestatarii care încalcă ordinea publică.

poliție, top

Știri similare

Justiție

CSJ îi dă dreptate Alei Nemerenco în scandalul „diplomelor false”: o deputată socialistă, sancționată pentru defăimare (DOC)

NM espresso

NM Espresso: Cum Moldova atrage investitori, ce cadouri a primit Maia Sandu și dacă partidul lui Costiuc va fi lăsat în Parlament

Politică

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Mihaela Conovali
| 3 octombrie, 2025
21:44

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum – un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.