Andrei Mardari / NewsMaker

Mai mulți polițiști și sancțiuni mai dure pentru insultarea lor. Proiect de lege elaborat de PAS

Carabinierii moldoveni vor deveni polițiști, iar insultarea și nesupunerea în fața lor va deveni infracțiune, care se va pedepsi cu amenzi sau chiar cu închisoarea. Modificări în acest sens sunt prevăzute în proiectul de lege înregistrat la Parlament de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Inspectoratul General de Carabinieri se reorganizează în subdiviziunea specializată a Poliției

Principala noutate a proiectului este desființarea Inspectoratului Național al Carabinieri și crearea pe baza acestuia a unei unități speciale de poliție în subordinea Inspectoratului General de Poliție.

După cum se precizează în nota explicativă a proiectului de lege, atribuțiile și responsabilitățile poliției și carabinierilor sunt adesea duplicate într-o asemenea măsură încât este imposibil să se tragă o linie clară între puterile celor două structuri.

„O simplă analiză a cadrului de reglementare relevă că, de fapt, două „poliții” sunt instituționalizate și funcționează în Republica Moldova cu denumiri diferite, dar cu aceleași puteri și responsabilități”, se arată în nota explicativă.

Așadar, Ministerul de Interne intenționează să reorganizeze poliția prin absorbția Inspectoratului General al Carabinieri și crearea pe baza acestuia a unei unități de specialitate pe lângă Inspectoratul General de Poliție.

După cum a remarcat unul dintre autorii proiectului, șeful comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, într-un comentariu pentru NM, ca urmare a reformei, unitățile de carabinieri vor primi un dublu statut. Pe de o parte, ei vor primi toate drepturile și obligațiile poliției, pe de altă parte, își vor păstra statutul de trupe interne și părți ale sistemului național de apărare în cazul legii marțiale și stării de asediu.

„Vor avea și obligația de a proteja misiunile diplomatice. Acum le adăugăm o componentă de poliție. Deși sunt concentrate în principal la Chișinău, dorim să le concentrăm în trei zone ale țării: în centru, în nord și în sud. Vom combina grupul de intervenție operațional cu Fulger: acest lucru va crește personalul de oameni care pot răspunde rapid. De asemenea, îi vom dispersa astfel încât să putem recruta oameni din regiuni. Pentru că sunt mulți solicitanți, dar pentru a obține un loc de muncă trebuie să vină la Chișinău”, a spus Carp pentru NM.

Potrivit Lilian Carp, personalul Inspectoratului Național al Carabinieri este de aproximativ 4 mii de angajați. Totodată, deputatul a remarcat că nu știe câte locuri în rândurile carabinierilor au fost efectiv ocupate și câte au rămas vacante.

Risc de a face închisoare dacă ai insultat un ofițer de poliție

O altă modificare semnificativă în același proiect este introducerea răspunderii penale și a sancțiunilor mai dure pentru ultragiere, sau altfel spus manifestarea de comportament fizic, verbal sau nonverbal care lezează cinstea, onoarea și demnitatea persoanei.

Proiectul prevede modificări la Codul penal, art. 349 „Ultragierea, amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Iar pentru opunerea de rezistență, aplicarea violenței față de persoana cu funcție de răspundere, pedeapsa va fi amendă în mărime de la 700 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Sub rezerva unor circumstanțe agravante, ambele capete de acuzare pot fi pedepsite cu închisoare de la 5 la 8 ani.

În prezent, manifestarea unui comportament agresiv, constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de până la 45 de unități convenționale sau muncă neremunerată sau (doar în caz de rezistență) arest administrativ până la 15 zile.

Potrivit deputatului PAS Lilian Carp, autoritățile intenționează să adopte proiectul de lege în primă lectură până la sfârșitul lunii noiembrie.

***

Reamintim că Președintele Igor Grosu, la o ședință a Parlamentului din 27 octombrie, a propus înăsprirea pedepsei pentru cei care plătesc pentru participarea la protest și cei care iau acești bani. Grosu i-a cerut șefului comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, împreună cu Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, să elaboreze modificări la legislație.

Carp a remarcat că cu o zi înainte a înregistrat un proiect de lege care prevedea pedepse mai dure pentru protestatarii care încalcă ordinea publică.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bnm.md

BNM a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Ce efecte ar putea avea asupra populației?

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat brusc rata de bază, de la 9% la 11%. NM explică de ce regulatorul a luat această decizie, ce efecte ar putea avea asupra populației și de ce este criticată de unii experți.

Ce a decis Banca Națională?

Comitetul executiv al BNM a decis, pe 5 noiembrie, să majoreze rata de bază de la 9% la 11%. Totodată, au fost majorate cu două puncte procentuale și ratele dobânzilor la creditele overnight, de la 11% la 13%, precum și cele la depozitele overnight, de la 9% la 11%. Rata dobânzii la operațiunile REPO (împrumuturi pe termen scurt garantate cu valori mobiliare) a fost stabilită la 11,25%.

De asemenea, BNM a menținut norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei moldovenești la nivelul de 18%, iar pentru cele în valută convertibilă – la 26%.

De ce a fost majorată rata de bază?

Potrivit unui comunicat emis de BNM, hotărârea are la bază presiunile inflaționiste și creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.

„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu”, a menționat Banca Națională.

BNM estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului, după care va începe să scadă. Potrivit prognozei instituției, aceasta va reveni în intervalul de variație de 5% ± 1,5 puncte procentuale abia în trimestrul al treilea din 2027. Inflația ar urma să se mențină în acest interval până în trimestrul al doilea din 2028.

BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3% în 2026 și de 6,9% în 2027. Amintim că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, fiind cu 1,64 puncte procentuale mai mare decât în august.

Cum ne va afecta această decizie?

Expertul economic Marin Gospodarenco a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, ale cărei consecințe „ar putea fi destul de dureroase pentru economie”.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată, în mare parte, de scumpirea resurselor energetice, și nu de o cerere excesivă din partea consumatorilor. O rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții. Aceasta poate limita propagarea în continuare a inflației, însă, în același timp, restricționează creditarea, investițiile și consumul”, a spus expertul pentru NewsMaker.

Acesta a amintit că majorarea ratei de bază înseamnă cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și credite mai scumpe pentru populație.

„Aici apare o întrebare firească: în ce măsură este justificată o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,6% în primul semestru?”, a declarat Gospodarenco.

În opinia sa, în următoarele luni, inflația ar putea ajunge la 10–12%.

„Consider că Banca Națională încearcă acum să combată inflația printr-un instrument care s-ar putea dovedi prea costisitor pentru o economie slabă. Pericolul este că am putea ajunge să avem, în același timp, prețuri ridicate, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, a conchis expertul.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a catalogat decizia BNM drept una așteptată.

„Există două probleme: majorarea ratei de bază nu influențează și nu schimbă nimic. Deocamdată, întreaga inflație este una importată – este vorba despre resursele energetice. Data trecută (în 2022 – n. r.), legătura era mai puternică. În prezent, singurul efect al ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, inflația va depăși în curând nivelul anterior al ratei de bază, de 9%. Acesta a remarcat că tarifele la încălzire au fost deja majorate, iar în perioada următoare sunt așteptate și scumpiri ale energiei electrice.

„Efectele (scumpirilor din sectorul energetic – n. r.) se vor resimți în toate celelalte domenii, dar nu la fel de puternic ca în 2022”, a conchis Ioniță.

Ce spune prim-ministrul Tofan

Majorarea ratei de bază a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, pe 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului său. Acesta a subliniat că independența Băncii Naționale este o caracteristică a unui stat cu instituții puternice.

„În fiecare stat democratic din lume, regulatorul monetar are independență și ei decid rata în baza indicatorilor inflaționiști, nu în baza telefonului care vine de la Guvern”, a declarat premierul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: