Tudor Mardei/NewsMaker

Maia Sandu a comentat, pentru prima dată, decizia de a organiza alegerile și referendumul în aceeași zi: „Va defini soarta țării”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a explicat, pentru prima dată, de ce referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE) și alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc la toamnă, în aceeași zi. Șefa statului susține că principalul motiv este – participarea la vot. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Bună seara”, de la postul public de televiziune.

„Aceasta este propunerea (nr. red: ca cele două scrutine să fie organizate în aceeași zi) și vreau să explic de ce. Cel mai important argument este participarea. Această decizie de la referendum va defini soarta țării pentru mulși ani înainte. Este o decizie foarte importantă. Ne dorim un scrutin care să aducă cât mai mulți alegători la vot. Din experiență știm că la alegerile prezidențiale avem cea mai ridicată rată de participare, comparativ cu alte scrutine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă „nu îi este frică” că Moscova ar putea interveni în scrutinul din toamnă, dar și cum instituțiile statului se pot proteja, președinta nu a exclus că Rusia va continua să încerce să se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova, „mai ales la alegeri”. În acest context, Sandu declară că atât instituțiile statului, cât și cetățenii, trebuie să fie mai vigilente.

„Trebuie să fim vigilenți cu toți, pentru că una dintre armele Kremlinului este dezinformarea și manipularea. Am văzut că au pornit tot felul de campanii de denigrare, filmulețe cu mine, cu vocea mea trucată, toate false. Sunt elemente care vor fi folosite în acest an. Instituțiile trebuie să fie vigilente, să învețe din experiența scrutinelor precedente. (…) Întotdeauna a fost greu și eu nu vreau ca noi să ne oprim și să ezităm, așa cum am făcut-o în trecut. Poate dacă eram mai curajoși în trecut, astăzi eram stat membru al UE. Există aceste riscuri, dar nu putem să ne lăsăm șantajați, speriați, trebuie să ne alegem calea păcii și bunăstării și să mergem pe această cale”, a mai explicat președinta Maia Sandu.

Președinta Maia Sandu a solicitat, pe 24 decembrie 2023, desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Șefa statului i-a cerut atunci Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale. NM a analizat recent cât de justificat este acest exercițiu, ce spun experții independenți și cum s-au desfășurat plebiscitele privind aderarea la UE în alte țări. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: