Maia Sandu

Maia Sandu a explicat de ce pensiile sunt mici: „Economia este slabă, dar și pentru că mulți acceptă salarii în plic”

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a participat pe 4 noiembrie la Conferința Internațională „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală“, organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu societatea civilă. Șefa statului a declarat că pensiile sunt mici atât din cauza economiei slabe, dar și a angajărilor ilegale și a salariilor oferite neoficial. 

„Când merg în localitățile din țară, întâlnesc mulți oameni care se plâng că au pensii mici. Pensiile sunt mici pentru că economia este în continuare slabă, dar și pentru că mulți acceptă să fie angajați ilegal sau să primească salarii în plic. E mai greu de schimbat lucrurile pentru vârstnicii care, ani la rând, nu au contribuit la Fondul de asigurări sociale”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a menționat că situația celor aproape 200 de mii de oameni care lucrează azi informal în agricultură, construcții, comerț sau alte domenii poate fi schimbată.

Maia Sandu

„Munca la negru mai înseamnă și acces redus la asistență medicală, îngrădirea dreptului la concediu de îngrijire a copilului, condiții precare la locul de muncă. De asemenea, munca nedeclarată creează concurență neloială între firme și duce la pierderea veniturilor pentru stat. Costurile muncii nedeclarate sunt mari pentru toți și cu toții trebuie să combatem acest fenomen. Știm că agenții economici se confruntă cu multiple crize și pentru unii astăzi problema principală e supraviețuirea. Guvernarea înțelege acest lucru și este gata să vă ajute să faceți tranziția la munca legală”, a mai spus președinta țării.

Maia Sandu

Marcel Spatari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a menționat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu colegii de la Ministerul Economiei și alte autorități discută de un an măsurile concrete pe care să le implementeze.

„Se încadrează pe două dimensiuni: cea de prevenire și stimulare a înălbirii salariale, dar și de monitorizare și penalizare. Pe prima dimensiune vorbim despre reforma inspecției muncii: consolidarea și reorganizarea instituției, au fost crescute salariile inspectorilor, trebuie să revizuim criteriile de risc și să stabilim o conlucrare mai bună între inspecția muncii și inspectoratul fiscal. Săptămâna aceasta am pornit un mecanism prin care vrem ca o parte din deficitul care astăzi merge din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat să fie transferat prin agenții economici. Respectiv, agenții economici vor beneficia pentru o perioadă tranzitorie de credite fiscale pentru costul adițional al înălbirii salariilor. Este o măsură pentru a stimula mai ales conformarea fiscală a agenților economici mici”, a explicat Spatari.

Marcel Spatari

În cadrul celor patru paneluri, invitații au abordat subiecte precum promovarea muncii legale în agricultură prin intermediul voucherelor, dar și reforma Inspectoratului de Stat pentru ca instituția să devină mai transparentă și mai eficientă în susținerea muncii legale. De asemenea, experți au pus în discuții acțiunile Guvernului în susținerea muncii legale, prin prin intermediul stimulentelor financiare și a mecanismelor fiscale care facilitează angajarea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: