Максим Андреев / NewsMaker

Maia Sandu a semnat decretul privind eliberarea lui Stoianoglo din funcția de procuror general

Pe 26 septembrie, președinta Maia Sandu a semnat un decret cu privire la eliberarea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general. 

Reprezentanții Președinției au anunțat că pe 26 septembrie a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din 23 mai 2022”.

Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, a comunicat instituția prezidențială.

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani.

În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Alexandr Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).

Potrivit sursei, în sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat și președinte al CSNAOP, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracțiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat și faptul că pe numele soției procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, definitiv, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Tot aici, Carp susținea că Stoianoglo „a organizat și dirijat acțiunile procurorului de caz, care a renunțat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului și, ulterior, plecarea acestuia din R. Moldova. Atunci, CSP a desemnat un procuror să examineze cele invocate de Carp.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: