Maia Sandu cere României să vândă gaz Moldovei. Iohannis: Nu vă vom abandona și vom găsi soluții

România nu va abandona Republica Moldova și va găsi soluții, inclusiv pe subiectul securității energetice. O declarație în acest sens a fost făcută de președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații alături de șefa statului moldovean. La rândul ei, Maia Sandu a spus că Moldova vrea să cumpere gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

„Am discutat despre rolul foarte important și potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. Pe lângă conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de energie electrică în martie, interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova are o relevanță strategică. Am convenit să facem pași decisivi în această direcție”, a spus Iohannis cu privire la discuția cu Maia Sandu.

Președintele României a precizat că se așteaptă „o iarnă complicată în condițiile în care gazul livrat de Rusia devine tot mai puțin și gazul de pe piața internațională devine tot mai scump”.

„Suntem foarte conștienți de situația extrem, repet – extrem de dificilă, în care se găsește Republica Moldova. Și astăzi, la guvern, se vor purta discuții pe această temă, și mâine, și poimâine, până găsim soluția cea mai bună. Un lucru este cert: nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții așa cum se pot găsi pentru oricare din variantele care pot apărea”, a conchis Iohannis.

La rândul ei, Maia Sandu a declarat că Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război.

„Combinația de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru țara mea, o povară pe care nu o putem duce singuri. (…) Dar situația ne cere să acționăm cu urgență maximă și să căutăm soluții alternative pentru a păstra stabilitatea țării și a trece cu bine de iarnă. Moldova are nevoie de soluții pentru securitatea energetică acum”, a spus președinta.

Sandu a mai precizat că Moldova dorește să cumpere gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

„Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială în țară. Suntem o țară mică, vulnerabilizată de război, iar cetățenii noștri plătesc cel mai mare preț raportat la venit pentru energie din toată Europa”, a ținut să precizeze Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: