NewsMaker

Maia Sandu cheamă partidele la consultări pe tema referendumului, cu o excepție. Chicu: „E cam târziu”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, organizează consultări, joi, 8 februarie, la Președinție, cu partidele politice. La discuții nu au fost invitate, însă, formațiunile politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Informația a fost confirmată pentru NM de consiliera Maiei Sandu, Irina Gotișan.

Potrivit sursei citate, discuțiile vor viza tema referendumului inițiat de șefa statului privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

„La consultările publice pe subiectul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care vor avea loc mâine, au fost invitate majoritatea partidelor din Republica Moldova, cu excepția formațiunilor afiliate grupului criminal „Șor””, a declarat purtătoarea de cuvânt a Președinției, Irina Gotișan.

Liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), fotul premier Ion Chicu, precum și secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, fostul președinte al țării Igor Dodon, au comentat apelul președintei Maia Sandu.

„Ce „onoare… Maia Sandu vrea să se „consulte” cu mine despre „referendum”. Cheamă „mai mulți actori”, cum mi-a explicat domnița din „cabinet”, mâine la 14.00, să afle opinia noastră despre inițiativa ei… Maia are nevoie de „actori”, de „masovkă” în calea ei spre al 2-lea mandat. Maia, e cam târziu pentru tine…”, a scris Ion Chicu pe pagina sa de Facebook.

„Am primit un apel, o oră în urmă. Maia Sandu mă cheamă la ora 14:00 la consultări pe tema integrării europene. Doamna Maia Sandu, adică mata întâi declari că vrei referendum, apoi faci cu jurnaliștii tăi de buzunar „masovkă”, „tusovkă, apoi cu ONG-urile voastre galbene tot vă consultați, apoi mă sunați pe mine? M-a sunat pe mine, pe Voronin, pe alții.  Noi ce suntem la voi? „masovkă” să vă facem? Vă închipuiți cât cinism?”, a comentat Igor Dodon inițiativa președintei Sandu, în cadrul protestului organizat la Guvern pe 7 februarie, împotriva guvernării.

Amintim că președinta Maia Sandu a solicitat, pe 24 decembrie 2023, desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Șefa statului i-a cerut atunci Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale. NM a analizat recent cât de justificat este acest exercițiu, ce spun experții independenți și cum s-au desfășurat plebiscitele privind aderarea la UE în alte țări. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: