Санду
NewsMaker

Maia Sandu, despre consecințele demisiei guvernului: „Cetățenii vor fi privați de creșterile salariale, ale indemnizațiilor și compensațiilor”

Premierul Maia Sandu susține că guvernul pe care îl conduce este singurul credibil, care a putut să restabilească finațarea externă, iar în cazul în care acesta va fi demis, oamenii ar putea fi privați de programele care prevăd creșteri de salarii și unele categorii de indemnizații și compensații. Declarația a fost făcută astăzi, 8 noiembrie, după ședința parlamentului, în cadrul căreia a fost depusă o moțiune de cenzură contra executivului, din partea PSRM. 

„Nu vor putea onora angajamentele pe care le-am anunțat pentru 2020, pentru că la baza acestor angajamente sunt și bani externi, bani care trebuie să vină din resurse financiare cum este creditul românesc și din partea UE și a altor instituții financiare. Dacă sunt gata să calce în picioare drepturile cetățenilor, să își asume acest lucru”, a declarat Maia Sandu la ieșirea din sala de ședințe a legislativului.

„Suntem singurul guvern credibil, pentru că numai noi am demonstrat că vrem reforme adevărate, care sunt apreciate. Ceilalți vin doar cu discursuri frumoase, dar în spatele acestor discuții se ascund aceleași intenții de a controla procuratura și justiția, pentru că oamenilor le este frică de justiție”, a mai precizat premierul.

Anterior, în cadrul ședinței legislativului, prim-ministrul a prezentat proiectul privind modificarea legii procuraturii.

„Reforma justiției nu este moftul meu personal. E promisiunea pe care am făcut-o oamenilor, iar eu îmi respect promisiunile. Oamenii cer dreptate – pentru asta suntem aici. Nu pot sta cu mâinile în sân să urmăresc cum instituțiile statului își găsesc câte un stăpân nou”, a declarat Maia Sandu, în plenul legislativului.

De asemenea, premierul a făcut trimitere la Comisia de la Veneția: „Mă încurajează poziția Comisiei de la Veneția, exprimată în alte situații similare, potrivit căreia selectarea procurorului general trebuie să se facă astfel încât să obțină încrederea publicului, iar selectarea procurorului general cu implicarea puterii executive și legislative ar oferi mai multă legitimitate democratică acestei proceduri. Așadar, consideră Comisia de la Veneția, este rezonabil ca un guvern să dorească să participe în procesul de selecție a procurorului general pe motiv că combaterea criminalității este crucială pentru buna funcționare a instituțiilor statului”.

Amintim că astăzi, 8 noiembrie, PSRM a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Maia Sandu. La baza deciziei au stat modificările aduse de executiv la legea procuraturii, pe care PSRM le califică drept anticonstituționale și o acuză pe Maia Sandu că ar vrea să subordoneze justiția politicului.

Potrivit legii, comisia juridică are la dispoziție trei zile ca să examineze moțiunea și să convoace ședința Biroului permanent pentru a stabili data examinării moțiunii în plenul parlamentului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Partidul „ȘOR”

„Ajutorul umanitar” semnat la Moscova de Guțul și Constantinov s-a transformat în amenzi pentru mii de persoane din Găgăuzia

24.000 de persoane de pe teritoriul UTA Găgăuzia au fost documentate pentru corupție electorală, scrie TVR Moldova cu referire la Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, aproape 5000 de persoane au fost sancționate efectiv. Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de programul de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea regiunii în aprilie 2024.

Între aprilie 2024 și septembrie 2025, în regiunea găgăuză au fost documentate 24.000 de persoane implicate în corupere electorală, a declarat Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, 4.950 au fost sancționate efectiv, iar restul au fost eliberate de răspundere după ce s-au autodenunțat și au sprijinit autoritățile în investigarea faptelor.

Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de un program de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea UTA Găgăuzia în aprilie 2024. Bașcanul Evghenia Guțul și Dmitri Constantinov, atunci președinte al Adunării Populare, au semnat atunci la Moscova un acord prin care pensionarii și angajații din sectorul public urmau să primească aproximativ 2.000 de lei lunar, în total între 25.000 și 30.000 de persoane. Potrivit TVR, programul ar fi fost prezentat ca sprijin din partea lui Ilan Șor și urma să fie distribuit prin banca rusă Promsveazbank, sancționată de UE.

Conform legislației Republicii Moldova, persoanele care au oferit unui alegător bani, bunuri sau servicii pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze riscă de la doi la șase ani închisoare, cu amendă de la 37.500 de lei până la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani.

***

Amintim că, în iunie 2023, pensionarii și persoanele social vulnerabile din Găgăuzia au primit „un cadou” din partea Ambasadei Rusiei în Moldova. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Dorin Recean, atunci premier, a declarat că Guvernul ar putea stopa ajutoarele. Oficialul a calificat „cadourile” drept „neadecvate”. 

Ulterior, în aprilie 2024, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat, din Rusia, „beneficiile” unui acord semnat la Moscova cu o bancă rusească aflată pe listele sancțiunilor UE. Guvernatoarea autonomiei a dat asigurări că toți pensionarii și angajații din sectorul public din regiune vor putea primi, începând cu 1 mai, câte 2.000 de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. În acel context, într-o reacție pentru NM, ministrul Finanțelor a declarat că aceste carduri nu pot fi utilizate pe teritoriul R. Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Cu toate acestea, în august 2024, Guțul anunța că pensionarii și angajații din sectorul bugetar ai autonomiei au primit a patra tranșă de 2.000 de lei. Totodată, ea menționa că peste 30.000 de persoane din regiune erau beneficiarii acesteia, relatează Infotag.

Pe 1 decembrie 2025, deputatul Adunării Populare din autonomie, Alexandr Tarnavschi, a scris pe blogul său că mii de locuitori ai regiunii „au suferit, au primit amenzi uriașe și au fost implicați în primirea de fonduri ilegale”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023.

În august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

În noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. În decembrie curent, procurorii au anunțat că solicită 13 ani de închisoare pentru Constantinov. Potrivit TVR Moldova, sentința în privința lui Constantinov, judecat pentru abuz de putere și delapidare, va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: