telegraph.md

Maia Sandu, despre contractul cu centrala de la Cuciurgan: „Am niște întrebări în raport cu condițiile în care s-a semnat”

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a declarat că are „niște întrebări” cu privire la condițiile în care a fost semnat contractul cu Centrala de la Cuciurgan, controlată de Tiraspol. Potrivit acesteia, nu este clar de ce prețul de achiziție este mai mare decât anterior. Șefa statului a precizat că va discuta cu executivul despre acest subiect. Declarația a fost făcută pe 15 decembrie, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Dacă mă întrebați exact de această tranzacție – nu am participat la negocieri. Am niște întrebări în raport cu condițiile în care s-a semnat acest contract. O să discut cu Guvernul cu prima ocazie. Și sigur nu a fost o comunicare promptă, care să explice lucrurile din start, să nu lase loc de interpretare sau de acuzații de tot felul – că s-a făcut pentru regimul de acolo sau alte acuzații”, a menționat Maia Sandu.

Potrivit Maiei Sandu, comunicarea trebuia să fie făcută imediat, nu după câteva zile: „Trebuia să fie promptă și trebuiau să se explice lucrurile pe înțelesul oamenilor, ca să nu existe suspiciuni”.

Șefa statului a precizat că nedumerirea sa se referă la prețul indicat în contractul cu centrala din stânga Nistrului.

Aici cred că este întrebarea pe care trebuie să o clarificăm, pentru că cu toții ne-am dorit un preț mai mic”, a declarat Sandu.

Președinta țării a precizat că nu a discutat cu partenerii externi despre contractul cu centrală de la Cuciurgan.

***

Amintim că, pe 3 decembrie, a apărut informația despre faptul că dreapta Nistrului va achiziționa, din nou, energie electrică de la Centrala termoelectrică din Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană. În schimb, SA „Moldovagaz” va livra 5,7 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi malului stâng. Ulterior, Chișinăul și Tiraspolul au semnat acordul: malul drept achiziționează energie electrică din stânga Nistrului cu 73 de dolari pentru un MWh.

Vicepremierul Andrei Spânu a declarat ulterior că a fost „o decizie dificilă”, care „îl va costa scump din punct de vedere politic”. Spânu a mai declarat că Moldova a achiziționat o parte din energia electrică în baza unor contracte de urgență, de pe bursa din România, cu 400 de euro pentru un MWh. Ulterior, potrivit deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, ANRE s-a întrunit în ședință și a decis diminuarea prețului la energie electrică pentru consumatori – de4,62 lei/kWh, cu circa 1 leu și 29 de bani mai puțin decât tariful actual, pentru consumatorii Premier Energy și de 4,65 lei/ kWh, cu circa 95 bani mai puțin decât până acum, pentru consumatorii FEE Nord.

De menționat că, anterior, malul drept cumpăra energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan cu prețul de 62,5 dolari MW/h.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: