fb/Maia Sandu

Maia Sandu, despre interferențele ruse din România: „E necesar să mergem la vot și să contribuim și noi la salvarea democrației”

Președinta Maia Sandu este de părere că Rusia, prin propagandă și amestec în treburile interne, încearcă să submineze procesele democratice în diverse țări, inclusiv România. Aceasta a menționat că pentru Republica Moldova este necesar ca România să rămână o țară democratică și pro-europeană, deoarece de acest lucru depinde cât de repede va avansa statul nostru pe cale spre aderarea la UE. Astfel, Maia Sandu consideră că cetățenii Republicii Moldova, care dețin cetățenie română, trebuie să contribuie la „salvarea democrației” din România, prin participarea la vot. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru RFI, publicat pe 13 martie.

Pentru Republica Moldova este extrem de important ca România, partenerul nostru strategic, să rămână în continuare o țară democratică, pro-europeană. De acest lucru depinde și reușita noastră dacă vom putea să ne mișcăm rapid pe calea integrării europene. În aceste câteva luni am văzut cum Rusia exploatează vulnerabilitățile unui stat. Iată, aici vorbim despre un stat cu o democrație mai consolidată decât cea a Republicii Moldova.

Rusia întotdeauna reușește să exploateze niște nemulțumiri care întotdeauna există sau chiar să creeze artificial niște nemulțumiri. Pentru că dacă urmărim această propagandă anti-UE din România, este foarte clar că este rezultatul influenței rusești și a propagandei ruse. Este propaganda rusă și ar trebui să ne uităm la realități. Care sunt standardele de viață în Uniunea Europeană și care sunt standardele de viață în Rusia? Deci diferența este foarte clară și este în favoarea Uniunii Europene, în favoarea României”, a declarat președinta Maia Sandu.

Șefa statului a mai menționat că Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România.

Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, o Românie care rămâne parte a UE și inclusiv de-asta e necesar să mergem la vot și să contribuim și noi la salvarea democrației”, a adăugat ea.

Amintim că, pe 4 mai 2025, vor avea loc alegeri pentru funcția de președinte al României. Perioada premergătoare scrutinului electoral este marcată de discuții intense despre interferența rusă.

Se întâmplă în condițiile în care turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României, fiind dispusă reluarea întregului proces electoral, din cauza informațiilor despre interferență rusească. Rapoarte ale serviciilor secrete ale țării au arătat că Federația Rusă a desfășurat o campanie de promovare în favoarea „candidatului independent” Călin Georgescu.

La noile alegeri pentru funcția de președinte și-au depus candidatura, până acum, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Diana Șoșoacă, Paul Ispas și Victor Ponta.

Și Călin Georgescu și-a depus candidatura, însă aceasta a fost invalidată de Biroul Electoral Central, iar ulterior decizia a fost menținută de Curtea Constituțională. Astfel, Georgescu, care este cercetat penal pe șase capete de acuzare, nu va putea participa la alegeri prezidențiale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: