Maia Sandu: Relația Moldovei cu Federația Rusă a fost afectată dramatic de invazia Ucrainei

Republica Moldova nu recunoaște așa-zisele referendumuri organizate de Federația Rusă în regiunile ocupate ale Ucrainei și nici decretele semnate de președintele rus Vladimir Putin prin care a recunoscut independența regiunilor Herson și Zaporojie. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a reiterat, în context, sprijinul consecvent al țării noastre pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.

„Republica Moldova respectă integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și consideră false referendumurile. Respectiv, nu recunoaștem nicio acțiune ulterioară acestor referendumuri false”, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă susținute în comun cu comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn.

Întrebată cum comentează declarațiile purtătoarei de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a acuzat guvernarea de la Chișinău că ar implementa o „agendă anti-rusă”, șefa statului a ținut să precizeze că actualele relații ale Chișinăului cu Moscova ar fi fost afectate urmare a invaziei declanșate de Rusia pe teritoriul Ucrainei.

„Relația cu Federația Rusă evident a fost afectată dramatic de aceasta invazie a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Noi am condamnat, așa cum am mai zis, și o să condamnăm în continuare acest război și o să condamnăm și aceste acțiuni care nu respectă dreptul internațional, suveranitatea și integritatea teritorială a altor țări”, a precizat președinta.

La rândul său, înaltul oficial european, Johannes Hahn, a precizat că odată cu mobilizarea parțială anunțată de Putin pe teritoriul Rusiei, Republica Moldova ar putea să se confrunte, din nou, cu un val de refugiați. Diplomatul european a dat asigurări că Uniunea Europeană va fi alături de Moldova și în acest caz. Aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, comisarul european a dat asigurări că Europa va susține financiar Moldova în procesul de gestionare a crizei refugiaților și a crizei energetice

„Faptul că Rusia mobilizează cetățeni de rând dovedește că nu mai este o intervenție specială, dar un război. Am toată convingerea că Ucraina va fi capabilă să reziste acestor provocări. (…) Trebuie să ajutăm țările care sunt afectate, cu ar fi Republica Moldova, în gestionarea situației energetice, criza refugiaților. Vom face tot ce putem pentru a consolida și proteja evoluțiile pozitive pe care le-am urmărit anii precedenți în Republica Moldova, sub conducerea doamnei președintă Maia Sandu”, a declarat Johannes Hahn.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței și suveranității regiunilor ucrainene Herson și Zaporojie aproape de miezul nopții. Se întâmplă după ce Rusia a desfășurat un așa numit referendum, timp de cinci zile, în Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk – regiuni ucrainene ocupate temporar de Rusia.  Astăzi, se așteaptă că Putin va semna documentele privind anexarea lor – includerea în Rusia. Recunoașterea acestor ca state independente conform legislației ruse este un pas necesar în acest sens, or anexarea Crimeei a fost oficializată în același mod.

Ucraina, SUA, țările din Occident și multe alte țări ale lumii au declarat deja că nu recunosc anexarea și vor continua să considere regiunile Herson și Zaporojie, precum și Donețk și Lugansk, drept teritoriu suveran al Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei cere Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției: „Nu am dreptul să fac presiuni, dar…”

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: