Maia Sandu salută rezoluția adoptată de Parlamentului European: Moldovei i s-a confirmat că este așteptată în familia europeană

Președinta Maia Sandu a venit cu o reacție după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se solicită începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE până la finalul anului 2023. Șefa statului a declarat că țării noastre i s-a confirmat, încă o dată, că este așteptată în familia europeană.

„Astăzi, Republicii Moldova i s-a confirmat, încă o dată, că este așteptată în marea familie europeană. Într-o rezoluție adoptată cu puțin timp în urmă, Parlamentul European a solicitat începerea negocierilor de aderare la UE până la sfârșitul anului 2023 și a menționat importanța țării noastre pentru o Europă unită și puternică”, a declarat președinta.

Șefa statului a reiterat că locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar instituțiile statului muncesc pentru a atinge acest obiectiv. Totodată, aceasta a remarcat că țara noastră are tot sprijinul statelor europene pentru a deveni membru al UE.

„Le mulțumim prietenilor noștri europeni care au încredere în noi și apreciază contribuția noastră pentru asigurarea stabilității și păcii în regiune. Instituțiile statului vor îndeplini recomandările Comisiei Europene, așa încât să fim gata de a începe negocierile de aderare”, a menționat președinta.

De asemenea, Maia Sandu a subliniat că Moldova europeană este calea aleasă de cetățenii țării noastre. „Vom spune acest lucru răspicat, cu o singură voce, pe 21 mai la Adunarea cetățenilor”, a adăugat aceasta.

Amintim că, pe 19 aprilie, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluție prin care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor nouă recomandări enunțate de Comisia Europeană. Rezoluția a fost adoptată de PE, cu 555 de voturi pentru, 49 împotrivă și 26 de abțineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: