Politică

Maia Sandu și Dorin Recean salută noile sancțiuni pentru cei care încearcă să destabilizeze Moldova: „Împreună suntem puternici”

Ana-Maria Dolghii
| 22 februarie, 2024
20:16

Conducerea de vârf a Republicii Moldova salută decizia prin care Consiliului Uniunii Europene a impus sancțiuni împotriva a încă șase persoane și o entitate pentru acțiuni menite să destabilizeze țara noastră. Președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au publicat mesaje în care au mulțumit autorităților europene pentru măsurile adoptate.

În timp ce șefa statului a declarat că decizia Consiliului Uniunii Europene vorbește despre faptul că „împreună suntem mai puternici în asigurarea unui viitor sigur”, premierul a spus că hotărârea este un semnal de sprijin „necondiționat” din partea UE față de lupta Republicii Moldova împotriva războiului hibrid al Rusiei.

„Sunt recunoscătoare pentru sprijinul continuu din partea UE. Astăzi, Consiliul Uniunii Europene a acționat decisiv prin impunerea de noi măsuri restrictive împotriva celor care subminează democrația din Moldova. Aceste măsuri transmit un mesaj puternic – împreună, suntem puternici în asigurarea unui viitor sigur”, a scris președinta Sandu pe X (fostul Twitter).

Grateful for the ongoing support from the EU.

Today, @EUCouncil took decisive action by imposing new restrictive measures against those undermining Moldova’s democracy.

These measures send a powerful message — together, we stand strong in ensuring a secure future.

— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 22, 2024

„Salut decizia Consiliului UE de a sancționa șase persoane și o entitate care subminează democrația și stabilitatea Republicii Moldova – un semn clar că avem sprijinul necondiționat al UE în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei și a încercărilor de a submina statul de drept și securitatea țării noastre”, a scris, la rândul său, prim-ministrul Recean pe X.

I welcome @EUCouncil‘s decision to sanction six individuals & one entity that undermine Moldova’s democracy and stability – a clear sign that we have EU’s unwavering support in the fight against Russia’s hybrid war and attempts to undermine Moldova’s rule of law and security.

— Dorin Recean (@DorinRecean) February 22, 2024

Pe 22 februarie, Consiliul UE a extins lista celor sancționați pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova. În lista de sancțiuni au fost incluse șase persoane și o entitate: Chiril Guzun, Dmitri Miliutin, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Maria Albot, Victor Petrov și Asociația Obștească „Scutul Poporului”. Cei vizați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările-membre UE vor fi înghețate.

Precizăm că în lista de sancțiuni UE pentru destabilizarea țării noastre mai figurează Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Consiliului UE, decizia, Dorin Recean, Maia Sandu, salută, sancțiuni, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Transnistria, în prag de colaps, socialiștii au condamnat MAI pentru marșul LGBT, PAS va acorda elevilor câte 1000 de lei

Politică

Protest la CEC. Blocul Alternativa acuză autoritatea electorală că ar încerca să nu-l admită la alegerile parlamentare

Transnistria

Reacția Chișinăului după ce Tiraspolul a admis că starea economică a regiunii transnistrene este critică

Ana-Maria Dolghii
| 17 iunie, 2025
19:26

Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție după ce autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut că situația economică a regiunii transnistrene se află în stare critică. Într-un comentariu pentru NM, Biroul a declarat că a propus administrației de facto din stânga Nistrului ajutor pentru populația regiunii, însă până acum aceasta nu a dat curs propunerilor.

„Autoritățile Republicii Moldova în comun cu UE și alți parteneri externi, începând cu perioada stării de urgență și până în prezent, au evocat deplina deschidere de a veni cu măsuri de asistență umanitară pentru persoanele vulnerabile și aflate în grupuri de risc sporit din regiunea transnistreană.

Pentru aceasta Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătățirea situației drepturilor omului, eliberarea deținuților ilegal privați de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate, echivalarea plăților pentru utilități, introducerea etapizată a TVA ș.a.”, a comunicat Biroul politici de reintegrare.

Totodată, Biroul a subliniat că, până acum, Tiraspolul nu a dat curs propunerilor de asistență din partea Chișinăului.

„Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 17 iunie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat în ședință structura executivă locală și organul legislativ nerecunoscut. Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au confirmat că situația economică este critică: rezervele regiunii au fost epuizate, iar executarea „bugetului” a devenit imposibilă „din cauza crizei energetice și a situației geopolitice”.

***

La începutul acestui an, Republica Moldova, în special malul stâng al Nistrului, s-a confruntat cu o criză energetică, după ce, la 1 ianuarie, concernul rus Gazprom a oprit livrările. Principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat atunci activitatea. În plină iarnă, oamenii din regiune au rămas fără gaze naturale și energie electrică. În februarie, UE și-a exprimat disponibilitatea de acordat un grant de 60 milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Oferta a fost însoțită de o serie de condiționalități pentru acordarea ajutorului financiar, printre care actualizarea treptată a tarifelor la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din stânga Nistrului. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au respins oferta și decis să primească gaze de la un trader european, achitat cu bani dintr-un împrumut rusesc.

Pe 11 iunie, în regiunea transnistreană a fost instituită, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie, după ce aceasta a fost ridicată cu câteva zile mai devreme. Așa-zisele autorități au invocat drept motiv reducerile livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului. Secretara de stat la Ministerul Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat pentru presă că, în prezent, există riscul unei potențiale escaladări a crizei energetice în regiune. Oficiala a reamintit, însă, că regiunea nu poate fi controlată de autoritățile constituționale.