gov.md

Maia Sandu și Natalia Gavrilița au participat la Congresul Diasporei. Cum își propun să atragă acasă moldovenii stabiliți în alte țări?

În Republica Moldova a demarat Congresul Diasporei. La deschiderea oficială a evenimentului, din 20 august, a participat conducerea de vârf a țării: președintele Maia Sandu și prim-ministrul Natalia Gavrilița, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, reprezentanți ai Guvernului, dar și responsabili de cooperarea cu diaspora din cadrul instituțiilor naționale și internaționale. La discuțiile online au fost conectați 120 de cetățeni moldoveni de peste hotare din 18 țări.

În discursul său, premierul Natalia Gavrilița a declarat că cetățenii moldoveni stabiliți în străinătate au nevoie de sprijinul statului, de aceea, Guvernul are ca prioritate deschiderea și construirea unui dialog cât mai productiv cu diaspora.

„Am o mare apreciere pentru oameni ca Marcel Spatari sau Nicu Popescu, care au lăsat locurile de muncă peste hotare pentru a accepta să conducă niște ministere complicate, într-o perioadă dificilă a țării. Veți vedea în perioada următoare profesioniști din diaspora, numiți în funcții de conducere și la alte autorități publice centrale. Mă bucur că revin cetățenii și la nivel local – ieri din 12 reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, 2 persoane au revenit din Marea Britanie și Germania în raioanele lor de baștină. Aceste persoane au răspuns apelului nostru și au fost selectate inclusiv pe platformele anunțate de noi, cum ar fi Diaspora Conect ”, a declarat prim-ministrul.

Natalia Gavrilița a mai precizat că în timpul apropiat vor fi create oportunități de implicare și pentru moldovenii ce nu pot reveni fizic acasă: „Vom lucra cu Agenția Proprietății Publice asupra creării unui program de participare a conaționalilor noștri de peste hotare, în cadrul consiliilor de administrație a întreprinderilor de stat, astfel aducând noi valori de guvernare corporativă în aceste instituții”.

Natalia Gavrilița a menționat acțiunile prioritare ale Guvernului privind implementarea politicilor care ar determina diaspora să revină acasă pentru a-și valorifica experiența în sectoarele cheie. În acest scop, acțiunile Guvernului sunt orientate spre susținerea conaționalilor noștri în dezvoltarea afacerilor; digitalizarea serviciilor și extinderea spectrului de acte consulare, precum și simplificarea procedurii de perfectare a acestora; facilitarea obținerii semnăturii electronice care ar permite soluționarea problemelor legate de acte din orice colț al lumii.

În perioada 20-22 august 2021, în Republica Moldova, se desfășoară Zilele Diasporei. În fiecare an, sub patronajul Guvernului, la finele celei de-a treia săptămâni a lunii august, sunt organizate manifestații dedicate diasporei. Zilele Diasporei au menirea să întrunească cetățenii țării noastre din toată lumea, lideri de asociații și comunități, personalități valoroase, cetățeni care au devenit, în timp, nume de referință pentru Republica Moldova.

Platforma online diasporaconnect.md a fost realizată de către asociația neguvernamentală FORTIUS cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer. Moldovenii stabiliți în afara țării se pot înregistra pe site pentru a fi contactați ulterior pentru oferte de muncă.

*Erată. În varianta inițială a acestui material a fost indicată, în mod eronat, că proiectul Diaspora Connect a fost creat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate. Informația nu corespunde adevărului. Ne cerem scuze pentru eroarea comisă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: