Maib – premiată de EMEA Finance pentru cea mai bună lansare de produs din Europa Centrală și de Est, pentru seria de carduri maib gama

Maib a fost desemnată de publicația internațională EMEA Finance drept câștigătoarea premiului pentru cea mai bună lansare de produs din Europa Centrală și de Est, pentru seria de carduri maib gama, o recunoaștere care confirmă capacitatea băncii de a dezvolta soluții relevante pentru clienți și aliniate celor mai bune practici regionale. Distincția reconfirmă poziția maib de lider al pieței bancare din Republica Moldova și vine în completarea titlului „Cea mai bună bancă din Moldova”, acordat de aceeași publicație.

Un produs creat pentru creștere scalabilă și adaptat stilului de viață

Lansat în parteneriat cu Mastercard, maib gama este mai mult decât un card, este un ecosistem de beneficii creat pentru modul în care clienții trăiesc, plătesc și interacționează astăzi cu banca.

Portofoliul include maib gama premium, gama start, gama universal și maib junior, oferind soluții adaptate diferitelor etape de viață și niveluri de utilizare financiară.

Printre principalele avantajele menționăm:

  • cashback corelat cu comportamentul real de consum;
  • onboarding digital rapid prin aplicația maibank;
  • o rețea extinsă de peste 1.300 de parteneri și 4.500 de locații;
  • beneficii inovatoare, precum acces la lounge și fast track pentru cardurile premium, recompense dedicate segmentului junior, cu cashback de până la 15%.

Prin aceste caracteristici, maib gama a devenit unul dintre cele mai îndrăgite produse de plată din Moldova, contribuind activ la accelerarea plăților fără numerar.

La finalul trimestrului IV 2025, portofoliul total de carduri maib a depășit 1,5 milioane, iar maib gama reprezenta aproximativ 18% din total, un indicator al relevanței crescânde a produsului în strategia de retail a băncii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib, responsabilă de Retail Banking, a comentat:

“Cardurile maib gama au devenit un pilon al strategiei noastre de Retail și al modului în care construim relații durabile cu clienții. Această recunoaștere din partea EMEA Finance confirmă că produsele create pentru clienții maib setează standarde la nivel regional. Performanța maib gama reflectă angajamentul nostru de a oferi experiențe simple, digitale și de înaltă calitate. Îmi exprim recunoștința față de partenerul de încredere Mastercard – pentru colaborarea excelentă și mulțumesci echipei maib, pentru dedicarea și profesionalismul care au făcut posibil acest rezultat. Premiul aparține clienților noștri și îi asigur că vom continua să inovăm și să creăm experiențe apreciate la nivel regional”. 

Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova:

”Felicităm echipa maib pentru această recunoaștere internațională, care confirmă capacitatea băncii de a dezvolta produse inovatoare, cu impact durabil în piață. Împreună am construit mai mult decât un simplu card, am creat o platformă care conectează clienții la un ecosistem extins de beneficii și accelerează plățile digitale. Gama demonstrează valoarea soluțiilor orientate spre clienți, care stimulează utilizarea, consolidează loialitatea și susțin o creștere sustenabilă.”

Un ecosistem care creează valoare pentru clienți și comercianți

Dezvoltarea maib gama este susținută de una dintre cele mai extinse rețele de acceptare din țară. În trimestrul III 2025, maib a atins o cotă de piață de 43,7% pe segmentul POS și e-commerce, raportat la numărul de terminale.

Cu o rețea extinsă de peste 25.000 de POS-terminale, infrastructura băncii facilitează acceptarea plăților și sprijină creșterea economiei digitale, generând beneficii atât pentru clienți, cât și pentru comercianți.

Amintim că în luna decembrie maib a fost recunoscută de către prestigioasa publicație The Banker ca „Cea mai bună bancă din Moldova”.

Tu conduci. maib

Despre EMEA Finance

EMEA Finance Magazine este o publicație de top dedicată știrilor, tendințelor și analizelor financiare din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Axată pe sectorul bancar, investiții, piețe de capital și finanțe corporative, EMEA Finance publică articole, interviuri și comentarii bine argumentate ale experților din industrie și lideri de opinie. Revista oferă informații valoroase despre evoluțiile economice regionale, schimbările de reglementare și oportunitățile de pe piețele emergente, fiind o sursă de încredere de informații pentru profesioniștii și factorii de decizie din sectorul financiar din întreaga regiune EMEA.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând o cotă de 35,5% din depozite și 37,7% din împrumuturi din întregul sistem bancar la sfârșitul trimestrului III al anului 2025. Este un creditor disciplinat, cu o rată a creditelor neperformante (NPL, IFRS) de 1,0% și un nivel solid de capitalizare, având o rată de adecvare a capitalului (CAR) de 20,7% la data de 30 septembrie 2025. Maib este o bancă de importanță sistemică pentru țară, deservind aproape jumătate din populație și fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din Moldova, cu o forță de muncă de peste 2 500 de persoane. Banca se dedică să ofere valoare acționarilor săi, distribuind 45% din profitul obținut în 2024 sub formă de dividende, în valoare totală de aproape 32 de milioane de euro. Din 2018, acționarul majoritar al maib este un consorțiu format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup important în gestionarea activelor din Țările Baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Telegram/ Zelenskiy Official

Îl amenință pe Orban după blocarea creditului UE de €90 mlrd? Zelenski: „Le vom da forțelor noastre armate adresa”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ar putea da militarilor ucraineni adresa „unei persoane din UE” care blochează acordarea creditului de 90 de miliarde euro pentru Kiev, făcând aluzie la prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Afirmația a fost făcut în cadrul unor declarații de presă din 5 martie.

Sperăm că o singură persoană din Uniunea Europeană nu va bloca cele 90 de miliarde sau prima tranșă din cele 90 de miliarde și că luptătorii ucraineni vor avea arme. În caz contrar, le vom da forțelor noastre armate adresa acestei persoane — să o sune și să discute cu ea în limba lor”, a declarat Vladimir Zelenski.

Liderul a mai spus că Ucraina nu are alternative la acești bani.

Înțelegem că acești bani sunt blocați de o singură persoană. Oficial, aici nu există niciun secret”, a adăugat președintele Ucrainei, relatează Meduza.

Amintim că, în decembrie 2025, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit asupra acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat acoperirii nevoilor financiare ale Kievului în contextul invaziei ruse. Acordul final necesită aprobarea tuturor statelor membre, însă prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, refuză deocamdată să își dea acordul.

Orban ar menține blocajul din cauza disputei din jurul oleoductului „Drujba”, care trece prin Ucraina și transportă petrol rusesc spre Ungaria și Slovacia. Fluxurile de petrol sunt întrerupte din ianuarie, după ce un atac cu drone a avariat infrastructura conductei. Liderul maghiar acuză Kievul că ar tergiversa lucrările de reparație și ar întârzia astfel reluarea fluxului de petrol, de care Ungaria depinde în mare măsură. Anterior, autoritățile ucrainene au respins învinuirile.

Viktor Orban, care este perceput drept un susținător al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a mai blocat temporar decizii ale UE legate de sprijinul pentru Ucraina, prin aplicarea veto-urilor.

Colaj NM

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Bălțenii ar putea plăti cu 34 % mai mult pentru apă. Tariful propus

Tariful la apă în municipiul Bălți ar putea crește cu peste 34%, după ce Regia „Apă-Canal-Bălți” a solicitat ANRE aprobarea unei noi majorări. Cererea a fost depusă pe 3 martie, compania propunând creșterea tarifului de la 26,96 lei la 36,16 lei per metru cub.

Potrivit calculelor regiei, cheltuielile prognozate pentru 2026 depășesc 110 milioane de lei, iar venitul necesar pentru acoperirea acestora se ridică la 160,9 milioane de lei.

Regia precizează totodată că, potrivit calculelor proprii, tariful din 2025 nu acoperea integral costurile reale ale serviciului — un tarif corect ar fi fost de 30,06 lei per metru cub.

Ultima majorare a tarifului a avut loc în primăvara anului 2025.

Solicitare Bălți by dumitrupetruleac03

TV, programe tv

Mai multă română la TV. Parlamentul, sesizat de Consiliul Audiovizualului: s-a constatat o scădere a conținutului local

Consiliul Audiovizualului cere ca posturile TV din Moldova să difuzeze cel puțin 50% conținut în limba română din totalul emisiei zilnice, iar programele străine să fie dublate sau subtitrare exclusiv în română. Propunerile fac parte dintr-un pachet de cinci modificări legislative transmise pe 5 martie Parlamentului și Ministerului Culturii. Demersul vine după ce o analiză a instituției a constatat o diminuare a programelor locale în limba română în 2025, situație calificată drept alarmantă de conducerea CA, care avertizează că un spațiu audiovizual dominat de alte limbi poate fi exploatat pentru manipularea informației și subminarea parcursului european al Republicii Moldova.

Ce propune Consiliul Audiovizualului

Prima propunere vizează introducerea unei cote minime de 50% de conținut în limba română din totalul emisiei zilnice. Reglementarea actuală prevede că cel puțin 80% din programele locale trebuie să fie în română, însă CA constată că majoritatea posturilor se limitează la îndeplinirea formală a acestei cote, ceea ce înseamnă în practică nu mai mult de 6 ore de conținut în română din cele 24 de ore de emisie.

A doua propunere prevede obligația ca programele străine să fie difuzate în limba originală, cu subtitrare sau dublare exclusiv în română. În prezent, legea permite dublarea în alte limbi — preponderent în rusă — cu condiția existenței subtitrărilor în română. Dat fiind costurile implicate, CA propune un termen de tranziție de trei ani pentru aplicarea acestei norme.

A treia propunere se referă la majorarea cotelor de muzică în limba română, de la 30% la 50% din totalul operelor muzicale difuzate, și de la 10% la 30% pentru muzica creată de compozitori, artiști și producători din Republica Moldova.

A patra propunere vizează creșterea cotei de canale în limba română în ofertele distribuitorilor — de la 50% la 70% din totalul serviciilor de televiziune disponibile.

A cincea propunere urmărește înlocuirea noțiunii de programe „locale” cu programe „proprii” în Codul serviciilor media audiovizuale. CA a constatat că mai multe posturi preiau reciproc și simultan conținuturi unele de la altele, eludând astfel în spirit legea, deși o respectă formal. Această practică ridică și suspiciuni de competiție neloială și pluralism mimetic.

De reiterat că necesitatea unor astfel de ajustări legislative este justificată în vederea atingerii scopului legal de dezvoltare și protejare a spațiului informațional național, cu aplicarea instrumentelor legate de majorarea ponderii programelor locale și a conținutului audiovizual în limba română”, a comunicat instituția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: