Justiție

„Majoritatea vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri”. Instanța a audiat primul martor în dosarul lui Guțul

Ana-Maria Dolghii
| 12 iulie, 2024
11:31

Instanța de judecată a început, pe 11 iulie, examinarea în fond a cauzei penale în care figurează bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – afiliată oligarhului fugar Ilan Șor – și fosta secretară a Oficiului Central al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, acuzate de finanțarea ilegală a formațiunii politice. Primul martor din dosarul penal a depus deja mărturii.

În cadrul ședinței de judecată, o femeie în vârstă a relatat că a devenit membră a Partidului „ȘOR” (în iunie 2023, partidul a fost declarat neconstituțional, iar în 2024 – lichidat – n. r.) în 2016 și a participat la diverse evenimente organizate de formațiunea politică ori de câte ori a fost posibil: întâlniri, ședințe, flash mob-uri și proteste. Aceasta a declarat că nu a participat la evenimentele partidului pentru bani, dar o dată la fiecare câteva luni i se plătea între 50 și 400 de lei. „Majoritatea oamenilor vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri. Ne mulțumeau, să spunem așa”, a menționat bătrâna.

Martora a recunoscut, de asemenea, că partidul îi cerea uneori să contacteze alți activiști care locuiau în vecinătate pentru a-i întreba dacă vor să participe la evenimentele formațiunii. „Mi-am sunat oamenii și prietenii care locuiesc în apropiere. Dar nu am organizat pe nimeni. Pur și simplu sunam, ca să întreb”, a spus ea.

Răspunzând la întrebările avocaților, aceasta a declarat că a aflat despre Guțul abia după ce a fost aleasă în calitate de bașcan al autonomiei găgăuze, în timp ce pe Popan o cunoaște demult și s-au văzut la oficiul partidului.

În cadrul aceleiași ședințe de judecată, procurorii au prezentat esența acuzațiilor împotriva Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan. În ceea ce o privește pe bașcană, dosarul conține două episoade în care, potrivit anchetei, aceasta a participat la livrarea de mijloace financiare ilegale în Republica Moldova. Este vorba despre faptul că Guțul primea bani în Federația Rusă, iar ulterior îi distribuia altor pasageri ale curselor avia spre Chișinău (câte 8 000 de dolari la fiecare) pentru a evita declararea acestora. Popan, pe de altă parte, a coordonat lucrătorii organizațiilor teritoriale și activiștii implicați în proteste.

***

Precizăm că, în aprilie, Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Dosarul penal este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

audiat, dosarul, guțul, instanta, martor, primul, proteste, Șor, top

Știri similare

Viață

Cea mai mare pictură pe apă din lume – realizată la Chișinău. O pictoriță a intrat în Cartea Recordurilor Guinness

Politică

Ilan Șor, condamnat la închisoare și fugit din țară, la Moscova: „Singura salvare pentru R. Moldova este uniunea cu Rusia” (VIDEO)

Viață

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

Ana-Maria Dolghii
| 6 iulie, 2025
14:58

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

„În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.