Maria Zaharova acuză Chișinăul de „neonazism” în criza gazului din Transnistria

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a calificat drept „hărțuire” și „neonazism” presupusa „blocare” a livrărilor de gaz către Transnistria. Moscova atribuie responsabilitatea pentru această situație autorităților de la Chișinău.

Zaharova a susținut că „rădăcina problemei” constă în „orientările neonaziste promovate de ultraliberalii din lumea modernă”.

„Aceasta este esența întregii metodologii neonaziste: persecutarea, hărțuirea și expulzarea oamenilor pe criterii naționale, socioculturale sau pe baza conviețuirii compacte a comunităților unite prin cultură, religie sau valori comune”, a declarat oficialul rus.

***

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie, autoritățile de la Chișinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom privind continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Potrivit autorităților nerecunoscute de la Tiraspol, 72 000 de gospodării din regiunea transnistreană au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a trecut la producția energiei electrice pe bază de cărbune, însă, începând cu data de 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de curent este mai mare decât producția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocații bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, au solicitat trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității articolului penal în baza căruia sunt judecate cele două inculpate. O solicitare în acest sens a fost înaintată instanței la ședința de judecată din 3 iunie.

Este vorba despre punctul 5 al articolului 181² din Codul Penal, conform căruia acceptarea conștientă de către un partid politic sau un concurent electoral a finanțării din partea unui grup infracțional organizat sau a unei organizații criminale se pedepsește cu amendă de la 850 la 1 350 de unități convenționale (42 500–67 500 de lei) sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de la 2 la 5 ani.

Avocatul Sergiu Moraru a motivat această cerere prin faptul că articolul menționat din Codul Penal nu prevede o sumă minimă pe care trebuie să o primească o persoană de la un grup infracțional organizat pentru ca aceasta să poată fi acuzată în baza acestui articol. „Rezultă că, chiar și în cazul primirii a doar 20 de lei, această lege poate fi aplicată”, a spus el.

Esența cererii avocaților constă în faptul că lipsa unui prag minim al sumei face aplicarea acestui articol din lege neclară. Aceasta, în opinia avocaților, poate constitui temei pentru declararea articolului ca fiind neconstituțional.

La rândul său, procurorul Cristina Gladcov a declarat că cererea avocaților ar trebui respinsă, întrucât Curtea Constituțională a examinat deja o solicitare similară și a emis o decizie în februarie anul acesta, declarând articolul constituțional. Potrivit ei, Înalta Curte a precizat clar că norma poate fi flexibilă, iar instanța are dreptul să stabilească singură limitele aplicării acesteia.

Avocații au cerut, de asemenea, efectuarea unei expertize a calculelor pe baza cărora procurorii au stabilit suma incriminată inculpatelor. Ei indică faptul că, pe parcursul procesului, apărătorii au descoperit în repetate rânduri erori și inexactități în calculele acuzării, care în unele cazuri ar fi putut ajunge până la 600 000 de lei.

Și în acest caz, procurorul a calificat solicitarea avocaților drept „neîntemeiată”. Mai mult, ea a transmis avocaților și instanței calculele corectate și a menționat că legislația permite acuzării să modifice sumele incriminate sau calculele, atâta timp cât acest lucru nu agravează învinuirea.

Instanța a acceptat cererile pentru examinare și va anunța decizia sa în cadrul următoarei ședințe, programată pentru 6 iunie.

Precizăm că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: