Mariusz Gatza este numit CEO Orange Slovacia

Grupul Orange anunță astăzi, 12 ianuarie 2022, schimbări în structura echipei de top management, condusă de Mari-Noëlle, Director General Delegat și Director Executiv pentru Europa, prin numirea actualului CEO al Orange Moldova, Mariusz Gatza, în funcția de CEO Orange Slovacia.

Mariusz Gatza deține funcția de Director General Orange Moldova din data de 1 noiembrie 2020 și va prelua poziția de Director General Orange Slovacia din data de 1 aprilie 2022. Grupul Orange va începe procesul de selecţie al noului Director General Orange Moldova în data de 14 ianuarie.

Fiind CEO Orange Moldova, Mariusz Gatza a reușit, împreună cu echipa, să pună temelia mai multor proiecte de importanță majoră pentru companie și pentru clienți. Orange Moldova a dat start implementării masive a rețelei de fibră optică, pentru a oferi servicii fixe și convergente de calitate înaltă. Campania LOVE, lansată în aprilie 2021, un nou portofoliu de abonamente mobile, un portofoliu nou de servicii fixe și lansarea e-SIM sunt doar câteva dintre proiectele majore care au contribuit la o creștere sustenabilă a companiei. De asemenea, în această perioadă dificilă cauzată de COVID-19, Orange Moldova a reușit să arate performanță atât financiară, cât și comercială.

Mariusz Gatza are o experiență de peste 22 de ani în domeniul telecomunicațiilor. În cadrul Orange Polonia, Mariusz Gatza a deținut mai multe funcții de conducere, inclusiv cea de vice-director general, responsabil pentru segmentul Business (2014-2017) și Mass-Market (2017-2020). De asemenea, a lansat cu succes oferte majore, inovatoare, precum Orange LOVE și Orange Flex în Polonia. În iulie 2020, conform deciziei Grupului, acesta a fost numit în funcția de Director General Orange Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Criza de kerosen din cauza Lukoil: Guvernul, în negocieri cu furnizorii de combustibil, anunță Marian

Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga”, este în contact direct cu furnizori de combustibil de aviație pentru a semna noi contracte și a asigura continuitatea zborurilor, după ce sancțiunile SUA asupra Lukoil, singura companie care alimentează aeroportul cu kerosen, vor intra în vigoare pe 21 noiembrie. Declarația fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, după ce PCRM a solicitat audirea Ministrului Energiei, Dorin Junghietu, pentru ca să comunice dacă există rezerve strategice de combustibil care ar putea fi utilizate în caz de urgență în transportul aerian de persoane și mărfuri.

„Pentru început, vreau să aduc aminte cine a cedat aceste operațiuni de alimentare cu kerosen la aeroport. A fost în 2005, când guvernarea comunistă a vândut acest activ, iar consecințele se văd și azi. În prezent, compania de stat care administrează aeroportul planifică să preia aceste operațiuni în următoarele zile și deja poartă discuții directe cu furnizorii de combustibil”, a declarat parlamentarul.

Șeful Legislativului, Igor Grosu, a confirmat că autoritățile așteaptă un răspuns oficial din partea Lukoil. Potrivit lui, în prezent, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, se află în România, pentru a negocia alimentarea cu combustibil a aeroportului.

„Păi, să ne vândă! Să ne vândă nouă, iar statul să preia, să cumpere acest activ. Atenție! Dar vreau să vă aduc aminte ceva ce, se pare, mulți au uitat. Uitați-vă cine, în 2005, a vândut acest activ. Cine? Exact cei care astăzi o să-i auziți cum „își rup cămașa de durere” dintr-o așa-zisă grijă pentru securitatea energetică. Dar ați observat un lucru: din momentul în care aeroportul a revenit în proprietatea statului – surpriză! – a început să genereze profit. Înainte, când era gestionat de gruparea criminală, era pe pierdere. După ce a fost readus legal în proprietatea statului, a început să aducă bani”, a subliniat șeful Legislativului.

Amintim că directorul Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoaială, a declarat recent, că autoritățile examinează mai multe scenarii pentru a evita orice disfuncționalitate în activitatea aeroportului. Potrivit acestuia, sunt implicate și alte entități ale statului, astfel încât zborurile să nu fie afectate. Spoială a precizat că discuțiile decurg bine, iar un răspuns concret ar putea fi anunțat mâine. El a confirmat că aeroportul a făcut deja o ofertă către compania care asigură furnizarea de combustibil, iar negocierile decurg „foarte bine”.

***

Reamintim că Statele Unite ale Americii au inclus, pe 22 octombrie, pe lista lor neagră de sancțiuni, două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme și de către Marea Britanie.

Pe 5 noiembrie, Guvernul a anunțat că identifică soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”, după sancțiunile SUA. Premierul Alexandru Munteanu a precizat că este nevoie de o soluție rezonabilă care să garanteze securitatea și funcționarea aeroportului, considerat „poarta țării”.

Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat că statul a demarat negocierile cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a Aeroportului Chișinău. Oficialul a precizat că autoritățile au realizat deja o serie de acțiuni pentru transferul acestei infrastructuri în proprietatea statului, iar acum responsabilitatea revine companiei ruse, care trebuie să finalizeze procedurile „în regim urgent”.

De menționat că sancțiunile SUA vor intra în vigoare pe 21 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
PAS/Facebook

„Sunt ultimii care pot da lecții”. PAS, reacție la declarația „Alternativa” privind depolitizarea instituțiilor statului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a venit cu o reacție, după ce fracțiunea parlamentară „Alternativa” a prezentat în Parlament o declarație prin care cere depolitizarea principalelor instituții ale statului. Formațiunea respinge acuzațiile și spune că, în cei patru ani de guvernare, a construit „instituții care au apărat suveranitatea și democrația” Republicii Moldova. Potrivit PAS, Blocul „Alternativa” că „este ultimul care poate da lecții” despre politizarea instituțiilor.

„PAS a obținut încrederea majorității cetățenilor pentru a duce la îndeplinire obiectivul aderării și asta vom face. PAS a construit în 4 ani instituții care au apărat suveranitatea Republicii Moldova și democrația. Primarul Ceban și blocul Alternativa sunt ultimii care pot da lecții de politizare a instituțiilor, având în vedere că toată administrația primăriei e forțată să devină membri de partid și să dea bani partidului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, pentru NewsMaker.

Amintim că, pe 13 noiembrie, fracțiunea „Alternativa” a prezentat în Parlament o declarație politică prin care solicită Legislativului să recunoască și să condamne presupusele acțiuni de politizare a instituțiilor-cheie de către PAS. Totodată, deputații formațiunii au îndemnat și alte partide parlamentare să susțină documentul. Potrivit acestora, independența instituțiilor-cheie ale statului – precum Procuratura, Poliția, SIS, CNA, CEC, BNM sau Consiliul Audiovizualului – este importantă pentru funcționarea unui stat de drept și pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Până în prezent, celelalte fracțiuni parlamentare nu au comentat declarația prezentată de „Alternativa”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Alexandru Munteanu

„R. Moldova și România au o relație specială”. Ce au discutat Alexandru Munteanu și Nicușor Dan

Aflat în vizită de lucru la București, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. Menționăm că aceasta este prima deplasare oficială peste hotare a lui Munteanu de la preluarea mandatului. „Am încurajat noul Guvern să acționeze hotărât și responsabil, având în centrul preocupărilor creșterea economică, bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova și integrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Nicușor Dan.

„Sunt onorat să am prima vizită externă la București. Am discutat cu președintele României, Nicușor Dan, despre relația noastră specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. România a fost mereu alături de noi, iar acum ne oferă încredere și sprijin în parcursul nostru european”, se arată într-o declarație a lui Munteanu postată pe pagina sa de Facebook.

Guvernul de la Chișinău a declarat, într-un comunicat de presă, că subiectele discutate de cele două părți au fost „sprijinul părții române pentru parcursul european al Republicii Moldova, proiectele comune care aduc numeroase beneficii cetățenilor și noile oportunități de colaborare dintre Chișinău și București”. „Republica Moldova și România au o relație specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat oficialul moldovean.

Alexandru Munteanu / Facebook

Potrivit Guvernului, șeful Executivului a mulțumit României pentru susținerea oferită pe toate dimensiunile, subliniind potențialul de a crește numărul proiectelor bilaterale în domeniul economiei, educației precum și infrastructurii comune.

„Până în anul 2027, urmează a fi modernizate podurile de la Sculeni-Sculeni, Cahul-Oancea și Leușeni-Albița. Lucrările pe șantierul podului Ungheni-Ungheni sunt în desfășurare și accelerăm pregătirea a încă patru poduri noi peste Prut, care vor consolida legătura dintre cele două țări: Costești-Stânca, Leova-Bumbăta, Leca-Fălciu și Bărboieni-Răducăneni. De asemenea, oficialii au accentuat importanța proiectelor de conectivitate energetică – lucrările la linia electrică de înaltă tensiune Chișinău-Vulcănești vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an, iar pentru următorii ani sunt planificate alte două conexiuni: Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș”, au mai comunicat reprezentanții Guvernului.

La rândul său, președintele român Nicușor Dan a declarat, cu referire la întrevederea cu Munteanu, că „România rămâne cel mai sincer și ferm susținător al Republicii Moldova, pe toate palierele, în special în ceea ce privește modernizarea statului, reformele și integrarea europeană”. „Am încurajat noul Guvern să acționeze hotărât și responsabil, având în centrul preocupărilor creșterea economică, bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova și integrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Nicușor Dan.

Alexandru Munteanu / Facebook
Alexandru Munteanu / Facebook

În acest moment, premierul Alexandru Munteanu și omologul său din România, Ilie Bolojan, susțin o conferință de presă.

X/Guvernul României

LIVE Premierul Moldovei și cel al României, declarații pentru presă la București

Prim-ministrul Alexandru Munteanu, care se află la București, și omologul său din România, Ilie Bolojan, susțin o conferință de presă.

Amintim că Alexandru Munteanu efectuează astăzi, 13 noiembrie, o deplasare oficială la București.

Agenda vizitei a debutat cu o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile au vizat relațiile bilaterale.

România a fost mereu alături de noi, iar acum ne oferă încredere și sprijin în parcursul nostru european. Continuăm împreună proiectele care creează tot mai multe punți între oameni: interconectarea energetică, infrastructura comună, libera circulație, cooperarea economică, educațională și culturală. Avem o agendă clară pentru următorii 10 ani și angajamentul comun de a aduce rezultate concrete pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a scris premierul Munteanu pe Facebook, după întrevedere.

Ulterior, Alexandru Munteanu a mers la Guvern, unde a fost întâmpinat cu onoruri militare de prim-ministrul Bolojan.

Aceasta este prima vizită a lui Alexandru Munteanu în calitate de șef al Guvernului Republicii Moldova.

screenhot

De ce a pierdut Moldova 170 de milioane de dolari de la FMI? Explicații pentru opoziție, în Parlament

Moldova va continua dialogul cu FMI, chiar dacă ultima tranșă nu a fost virată. Declarația a fost făcută de liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Referitor la opinia unor experți, care susțin că motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a subliniat că nu trebuie „să sărim” înaintea concluziilor Comisiei de la Veneția și ale FMI. Între timp, aflat la Parlament, ministrul Finanțelor a fost întrebat cine este vinovat de faptul că Moldova nu a primit banii. „Costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an”, a spus ministrul.

Aflat la ședința Parlamentului în contextul unui proiect de lege privind modificarea bugetului de stat pentru 2025, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a fost solicitat să explice situația din jurul FMI. „După primăvara anului 2025, nu am mai avut misiuni de evaluare a FMI. Neavând misiuni de evaluare, nu am avut alte debursări. (…) Reprezentanții Fondului urmează să vină într-o misiune în decembrie, în cadrul căreia noi să discutăm, să vedem în ce măsură este oportun să avem un nou program”, a declarat Gavriliță.

Întrebat de deputatul și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, care sunt cauzele și cine este vinovat că Moldova nu a primit aproximativ 2,9 miliarde de lei de la FMI, ministrul a răspuns: „Surse de finanțare au existat și au fost suficiente, pe alocuri ne-am finanțat în condiții nu mai proaste, în pe alte locuri – din contul soldurilor. Nu știu dacă ajuta mult mai mult dacă noi terminam anul cu 6 milioane în cont și plăteam dobânzi pe ele. Deci, și parțial din soldurile pe care noi le reducem. Într-un final, în proiect scriem clar: este reducere a costului de deservire a datoriei. Deci, costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an. După cum spuneam, loc de „bună ziua” lăsăm cu toată lumea, urmează să avem discuții și în situația în care vom avea condiții bune pentru cetățenii noștri vom opta pentru un nou program”.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, înainte de ședința Parlamentului, Igor Grosu a spus că „noi cu FMI-ul avem o relație multianuală” și că „vom continua dialogul chiar dacă această tranșă nu a venit”.

„Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, iată ei vin acum în decembrie, să vină să ne spună. Știți cum, iată despre deficitul bugetar sau parametrii bugetari, unii spun: domnule nu trebuie să majorați salariile sau pensiile. (…) Dar noi ziceam că trebuie de ajutat oamenii. Și iaca apare… (…) Noi am cheltuit… este un parametru de 35% pentru salarii, noi l-am ridicat. Cred că am ajuns acum la 38-39. Ar putea să fie asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic, da, trebuie să ajutăm oamenii. De aceea, îi așteptăm în decembrie, ne așezăm, discutăm”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat ce părere are despre opinia unor experți, conform căreia motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a răspuns: „Așteptăm opinia Comisiei de la Veneția. (…) Să nu sărim înaintea FMI-ului sau înaintea Comisiei de la Veneția”.

***

Pe 11 noiembrie, portalul Mold-Street a scris că Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de circa 170 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 2,9 miliarde de lei, de la Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimului Program de finanțare, care a expirat în octombrie 2025. Reprezentanții FMI au motivat pentru sursa citată că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.

Pe 12 noiembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că țara nu a primit banii deoarece, în acest an, nu a avut loc nicio misiune de evaluare a FMI. Potrivit lui Gavriliță, FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie, când vor fi discutate „planurile și potențiala cooperare”.

Potrivit Ministerului Finanțelor, banii de la FMI urmau să fie destinați sprijinului bugetar pentru 2025 și erau incluși în bugetul de stat. Între timp, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru TV8 că statul ar fi identificat deja surse alternative de finanțare și că nu există riscuri imediate pentru buget. „Noi am avut un program cu FMI care a expirat și deja în decembrie urmează să vină noua misiune și să discutăm ce s-a realizat, ce nu s-a realizat. (…) Noi am găsit resurse alternative și de la Guvernul francez un împrumut și din alte resurse. Au fost prioritățile diferite la un moment dat, de asta a și expirat programul”, a menționat Marian.

Economistul Veaceslav Ioniță a spus că „un motiv important pentru care FMI a blocat două tranșe — iar șansele de reluare a negocierilor în decembrie sunt aproape inexistente — ține de starea Procuraturii Anticorupție”. „În loc să consolidăm instituția, guvernarea practică artificii de tip PACO, depune eforturi să o subordoneze politic și a făcut tot posibilul ca șeful ei, dna Veronicei Dragalin să-și dea demisia. (…) Consecința imediată: țara pierde două tranșe, echivalente cu aproximativ 2,9 miliarde lei, și își reduce dramatic șansele de a negocia un nou program. Fără o Procuratură anticorupție credibilă, partenerii externi nu pot oferi încredere — iar banii rămân în așteptare”, a declarat economistul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: