парламент, вотум недоверия, сырбу
Максим Андреев/NewsMaker

Mărțișor pentru Maia Sandu. Serghei Sîrbu cere documente care să demonstreze conflictul de interese

Deputatul neafiliat Sergiu Sîrbu cere Președinției să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 26 februarie. Pe 1 martie, parlamentarul i-a trimis Maiei Sandu o scrisoare prin care îi solicită să îi prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese.

Sergiu Sîrbu, care este președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică și membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate, cere explicații de la Președinție, după incidentul de săptămâna trecută când i s-a interzis accesul la ședința acestei structuri.

Sergiu Sîrbu a transmis un demers în adresa Președinției în care menționează că a fost invitat la ședința Consiliului din 26 februarie, după care, în dimineața aceleiași zile, cu puțin timp înainte de ședință, i-a fost transmis un mesaj, prin e-mail, în care i s-a sugerat să se abțină de la prezența la ședință întrucât „au fost semnalate situații care generează un potențial conflict de interese în raport cu persoana sa”. De asemenea, Maia Sandu a declarat ulterior că ar fi existat un conflict de interese în privința subiectului legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

În acest context, Sergiu Sîrbu cere să i se prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese, așa cum prevede legea și cum a soluționat autoritatea respectivă potențialul conflict.

Totodată, Sergiu Sîrbu cere să i se explice de ce i s-a interzis accesul la întreaga ședință, dacă potențialul conflict de interese viza doar un subiect de pe agendă.

În cazul în care Președinția nu a informat ANI, așa cum prevede legea, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, membru din oficiu al CSS, cere să-i fie prezentate toate actele, înscrisurile examinate și procesul-verbal al ședinței Consiliului din 26 februarie.

Sergiu Sîrbu obligă Președinția să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința CSS

Președintele…

Publicată de Pentru Moldova pe Luni, 1 martie 2021

***

Pe 26 februarie, la președinție, s-a desfășurat ședința CSS. Principalul subiect discutat a fost concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitate și Ordinea Publică, deputatul grupului „Pentru Moldova” Sergiu Sîrbu nu a fost lăsat să participe la întrunirea care a durat 6 ore.

În cadrul conferinței de presă de după șeidnță, șefa statului a explicat că acest lucru s-a întâmplat, deoarece Sîrbu face parte dintr-un grup parlamentar ai cărui membri „sunt implicați direct în această mare schemă de corupție”. Prin urmare, există un conflict de interese.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profile.ru

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: