Deputatul neafiliat Sergiu Sîrbu cere Președinției să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 26 februarie. Pe 1 martie, parlamentarul i-a trimis Maiei Sandu o scrisoare prin care îi solicită să îi prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese.
Sergiu Sîrbu, care este președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică și membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate, cere explicații de la Președinție, după incidentul de săptămâna trecută când i s-a interzis accesul la ședința acestei structuri.
Sergiu Sîrbu a transmis un demers în adresa Președinției în care menționează că a fost invitat la ședința Consiliului din 26 februarie, după care, în dimineața aceleiași zile, cu puțin timp înainte de ședință, i-a fost transmis un mesaj, prin e-mail, în care i s-a sugerat să se abțină de la prezența la ședință întrucât „au fost semnalate situații care generează un potențial conflict de interese în raport cu persoana sa”. De asemenea, Maia Sandu a declarat ulterior că ar fi existat un conflict de interese în privința subiectului legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.
În acest context, Sergiu Sîrbu cere să i se prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese, așa cum prevede legea și cum a soluționat autoritatea respectivă potențialul conflict.
Totodată, Sergiu Sîrbu cere să i se explice de ce i s-a interzis accesul la întreaga ședință, dacă potențialul conflict de interese viza doar un subiect de pe agendă.
În cazul în care Președinția nu a informat ANI, așa cum prevede legea, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, membru din oficiu al CSS, cere să-i fie prezentate toate actele, înscrisurile examinate și procesul-verbal al ședinței Consiliului din 26 februarie.
Sergiu Sîrbu obligă Președinția să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința CSS
Pe 26 februarie, la președinție, s-a desfășurat ședința CSS. Principalul subiect discutat a fost concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitate și Ordinea Publică, deputatul grupului „Pentru Moldova” Sergiu Sîrbu nu a fost lăsat să participe la întrunirea care a durat 6 ore.
În cadrul conferinței de presă de după șeidnță, șefa statului a explicat că acest lucru s-a întâmplat, deoarece Sîrbu face parte dintr-un grup parlamentar ai cărui membri „sunt implicați direct în această mare schemă de corupție”. Prin urmare, există un conflict de interese.
Organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” (RSF), care apără libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, a prezentat bilanțul anului 2025: 67 de jurnaliști uciși în mai multe țări, 135 dați dispăruți, 503 aflați în detenție și 20 – ținuți în captivitate. NewsMaker a analizat raportul RSF și explică cine este, potrivit organizației, principalul inamic al jurnaliștilor la nivel mondial, care țară poate fi considerată cea mai mare „închisoare” pentru presă și de ce în raport sunt menționate protestele din Statele Unite.
Jurnaliști uciși
Potrivit raportului prezentat de „Reporteri fără Frontiere”, în anul 2025, în lume au fost uciși 67 de jurnaliști. „Iată la ce duce ura. [Acești jurnaliști] nu au fost victime întâmplătoare. Ei au fost uciși. Ei au devenit ținte din cauza muncii lor. Critica la adresa presei – este legală. Critica trebuie să servească drept catalizator al schimbărilor care asigură supraviețuirea presei libere și binele public. Dar critica nu trebuie să se transforme în ură față de jurnaliști. În mare parte, această ură este alimentată intenționat de forțele armate și de organizațiile criminale. Iată unde ne conduce impunitatea pentru aceste crime și incapacitatea organizațiilor internaționale de a asigura dreptul jurnaliștilor la protecție în conflictele armate”, a menționat directorul general al RSF, Thibaut Bruttin.
Potrivit datelor „Reporterilor fără Frontiere”, cei mai mulți jurnaliști au murit în Gaza, sub loviturile forțelor armate israeliene. „Sub guvernarea [prim-ministrului Israelului] Benjamin Netanyahu, armata israeliană a comis o reprimare fără precedent în istoria recentă împotriva presei palestiniene. Pentru a-și justifica crimele, militarii israelieni au desfășurat o campanie globală de propagandă, răspândind acuzații nefondate, care îi prezintă pe jurnaliștii palestinieni drept teroriști”, se menționează în raport. Din cei 67 de jurnaliști uciși în 2025, cel puțin 53 au devenit victime ale războiului și ale organizațiilor criminale. 43% dintre crime au fost comise în Gaza. „Armata israeliană este cel mai rău dușman al jurnaliștilor”, se spune în raport.
A doua cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști a devenit Mexicul. Acolo au murit nouă jurnaliști. „Ei reflectau evenimentele locale, vorbeau despre activitatea crimei organizate și legătura acesteia cu politicienii. Acești jurnaliști primeau amenințări directe cu moartea. Unul dintre ei — Calletano de Jesus Guerrero — se afla sub protecție de stat în momentul uciderii”, se menționează în raport.
În războiul din Ucraina au murit trei jurnaliști. Printre ei se numără fotoreporterul francez Antoni Lallican. Un alt jurnalist străin ucis este salvadorianul Javier Hercules, omorât în Honduras. Ceilalți jurnaliști au murit în timpul relatării evenimentelor din propria lor țară.
Deținuți
Potrivit raportului „Reporteri fără Frontiere”, pe 1 decembrie 2025, în 47 de țări se aflau în detenție 503 jurnaliști. Cea mai mare „închisoare” pentru jurnaliști rămâne China, unde după gratii se află 121 de reporteri. Pe locul al doilea se află Rusia, unde în închisori sunt deținuți 48 de jurnaliști, dintre care 26 sunt ucraineni.
Cel mai mare număr de jurnaliști străini se află în detenție în Rusia, urmată de Israel. „În 2025, Rusia a cunoscut cea mai dură reprimare a presei de la destrămarea URSS, ajungând la cea mai joasă poziție în Indexul libertății presei RSF (171). De când Vladimir Putin a venit la putere în anul 2000, jurnaliștii sunt amenințați, închiși, agresați și uciși”, se spune în raport.
Prizonieri
În plus, potrivit organizației „Reporteri fără Frontiere”, 20 de jurnaliști se află în prezent în captivitate, toți fiind bărbați. Șapte dintre ei au fost răpiți de rebelii houthi în 2025, ceea ce face din Yemen țara cu cel mai mare număr de răpiri de jurnaliști în ultimele 12 luni. În Siria, numeroși jurnaliști capturați de grupări armate încă înainte de căderea regimului lui Bashar al-Assad, în decembrie 2024, sunt în continuare considerați dispăruți.
Dispăruți fără urmă
În total, în lume, pe data de 1 decembrie 2025, 135 de jurnaliști erau considerați dispăruți fără urmă. Dintre ei, 126 sunt bărbați și nouă sunt femei. Cei mai mulți jurnaliști dispăruți sunt în Siria — 37. Pe locul al doilea se află Mexicul (28), pe al treilea — Irakul (12).
Jurnaliștii care reflectă protestele
În raport au fost evidențiați în mod special jurnaliștii care reflectă protestele. Organizația a numit anul 2025 „anul violenței împotriva jurnaliștilor în Serbia”. „De la începutul protestelor anticorupție, declanșate de prăbușirea mortală a unui acoperiș al gării în noiembrie 2024, angajații mass-media din Serbia, care au reflectat manifestațiile, au fost supuși la cel puțin 98 de atacuri fizice, dintre care 91 au avut loc după 1 ianuarie 2025. Aproximativ jumătate dintre aceste atacuri au fost comise de poliție, în condiții de totală impunitate, într-un climat format de atacurile verbale la adresa presei ale președintelui Aleksandar Vučić. El se află pe lista RSF a «prădătorilor libertății presei»”, se arată în raport.
Raportul subliniază în mod special 27 de atacuri asupra angajaților din mass-media din Los Angeles (SUA), în timpul protestelor împotriva raidurilor federale îndreptate împotriva imigranților ilegali. „Aceste atacuri au fost comise atât de poliție, cât și de manifestanți. Incidente similare au fost înregistrate în orașele Cincinnati și Chicago”, se menționează în raport.
Jurnaliști în exil
O problemă deosebită rămâne și „exilul jurnaliștilor”. Mulți dintre ei sunt nevoiți să-și părăsească țările din cauza politicii represive a autorităților și a epurării țării de mass-media independente. Cu această problemă se confruntă tot mai des jurnaliștii din Rusia, Afganistan, Belarus și El Salvador. Afganistanul a fost părăsit de 134 de jurnaliști. Totodată, jurnaliștii nevoiți să părăsească țara se confruntă tot mai frecvent cu refuzul de eliberare a vizelor de către statele în care caută adăpost. În Pakistan, autoritățile nu doar că au încetat să prelungească vizele de ședere, dar au introdus și o politică de expulzare. „Peste 20 de jurnaliști afgani din Pakistan, susținuți de RSF, riscă să fie trimiși în Afganistan, unde îi amenință urmărirea penală, închisoarea și chiar tortura”, se menționează în raport.
Din Rusia au fugit 48 de jurnaliști. Unii dintre ei se confruntă cu persecuții transnaționale. „Din anul 2022, aproximativ 70 de jurnaliști au devenit ținta arestărilor sau a condamnărilor în lipsă, iar 30 dintre aceste cazuri au avut loc în primele nouă luni ale anului 2025”, se arată în raport. În pofida dificultăților enorme cu care se confruntă acești jurnaliști, 55% dintre ei și-au continuat activitatea de reporteri în exil.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
