парламент, вотум недоверия, сырбу
Максим Андреев/NewsMaker

Mărțișor pentru Maia Sandu. Serghei Sîrbu cere documente care să demonstreze conflictul de interese

Deputatul neafiliat Sergiu Sîrbu cere Președinției să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 26 februarie. Pe 1 martie, parlamentarul i-a trimis Maiei Sandu o scrisoare prin care îi solicită să îi prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese.

Sergiu Sîrbu, care este președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică și membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate, cere explicații de la Președinție, după incidentul de săptămâna trecută când i s-a interzis accesul la ședința acestei structuri.

Sergiu Sîrbu a transmis un demers în adresa Președinției în care menționează că a fost invitat la ședința Consiliului din 26 februarie, după care, în dimineața aceleiași zile, cu puțin timp înainte de ședință, i-a fost transmis un mesaj, prin e-mail, în care i s-a sugerat să se abțină de la prezența la ședință întrucât „au fost semnalate situații care generează un potențial conflict de interese în raport cu persoana sa”. De asemenea, Maia Sandu a declarat ulterior că ar fi existat un conflict de interese în privința subiectului legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

În acest context, Sergiu Sîrbu cere să i se prezinte acte care ar confirma că Autoritatea Națională de Integritate a fost informată despre presupusa situație de conflict de interese, așa cum prevede legea și cum a soluționat autoritatea respectivă potențialul conflict.

Totodată, Sergiu Sîrbu cere să i se explice de ce i s-a interzis accesul la întreaga ședință, dacă potențialul conflict de interese viza doar un subiect de pe agendă.

În cazul în care Președinția nu a informat ANI, așa cum prevede legea, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, membru din oficiu al CSS, cere să-i fie prezentate toate actele, înscrisurile examinate și procesul-verbal al ședinței Consiliului din 26 februarie.

Sergiu Sîrbu obligă Președinția să-i prezinte explicații privind interdicția de a participa la ședința CSS

Președintele…

Publicată de Pentru Moldova pe Luni, 1 martie 2021

***

Pe 26 februarie, la președinție, s-a desfășurat ședința CSS. Principalul subiect discutat a fost concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitate și Ordinea Publică, deputatul grupului „Pentru Moldova” Sergiu Sîrbu nu a fost lăsat să participe la întrunirea care a durat 6 ore.

În cadrul conferinței de presă de după șeidnță, șefa statului a explicat că acest lucru s-a întâmplat, deoarece Sîrbu face parte dintr-un grup parlamentar ai cărui membri „sunt implicați direct în această mare schemă de corupție”. Prin urmare, există un conflict de interese.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: