Maxim Galkin a fost declarat „agent străin” în Rusia

Umoristul și prezentatorul TV Maxim Galkin, care s-a expus public împotriva războiului din Ucraina, este inclus în registrul persoanelor care acționează în calitate de „agent străin” în Rusia. Se întâmplă după ce, la începutul lunii septembrie, Kremlinul a anunțat că Galkin este „în mod clar în afara drumului” cu restul rușilor, scrie BBC.

Amintim că, la moment, Galkin se află în afara Rusiei. După începerea invaziei ruse a Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie, a fost în Israel, unde a vorbit la concertele sale cu critici ascuțite la adresa războiului. Între timp, pe rețelele sale de socializare, Galkin, în special, a comentat masacrele din Bucha. Atunci el a spus că nu poate exista nicio justificare pentru război.

Ulterior, artistul a fost privat de timp de emisie la televiziunea rusă. Presa a relatat că motiv ar fi servit declarațiile anti-război ale umoristului, care chiar în primele zile de război ar fi pierdut contracte de publicitate.

La sfârșitul lunii august, soția lui Galkin, Alla Pugaceova, s-a întors în Rusia. Ea nu a făcut declarații publice despre război, ci i-a criticat pe rețelele de socializare pe cei care „seamănă dușmănie”.

Pe 3 septembrie, cântăreața a apărut la înmormântarea primului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, iar apoi a scris pe rețelele de socializare că „a respins violența ca mod de politică și de menținere a propriei puteri”.

Între timp, după ce Galkin a fost adăugat în lista „agenților străini” care ar opera în Rusia, Ministerul rus al Justiției a declarat că umoristul ar fi implicat în activități politice, în timp ce ar primi finanțare sau alte ajutoare din partea Ucrainei.

Pe 4 septembrie, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, l-a criticat aspru pe Galkin. Jurnaliștii l-au întrebat despre atitudinea lui față de artiștii care au părăsit Rusia după începutul războiului și se întorc acum, făcând refere, în mod special, la interpreta Ala Pugaceova.

„Există, într-adevăr, cei care s-au pătat literalmente cu declarații complet obscene și inacceptabile pentru toată lumea. Aceasta este o poveste diferită”, a spus atunci Peskov. „Nu am auzit nicio declarație de la Ala Borisovna Pugaceova”, a continuat el. „Soțul său a făcut declarații foarte proaste pe care le-am citit eu însumi. Galkin este „în mod clar în afara drumului” cu restul rușilor”, a concluzionat Peskov.

Galkin a ocupat a 23-a linie în registrul persoanelor – „agenți străini”, pe care autoritățile au început să-l mențină abia în aprilie a acestui an, începând cu jurnaliștii Evghenii Kiseliov și Matvei Ganapolski. Înainte de aceasta, Ministerul Justiției a completat în mod activ lista instituțiilor de presă – „agenți străini”. Vinerea aceasta, acest registru nu a fost completat. Dimpotrivă, Ministerul Justiției a anunțat că a exclus proiectul pentru drepturile omului „Apologia” de pe lista instituțiilor media care îndeplinesc funcțiile de agent străin. Departamentul a efectuat un audit și a admis că organizația nu a primit finanțare străină.

Vinerea trecută, 9 septembrie, Ministerul de Justiție al Rusiei a adăugat în registrele instituțiilor media – „agenți străini” și persoane fizice – „agenți străini”. Așadar, au fost adăugați pe listă jurnaliștii Andrei Afanasiev și Elena Shukaeva, precum și politologul Valerii Solovei.

Cu o săptămână mai devreme, pe 2 septembrie, Ministerul Justiției a pe lista persoanelor fizice drept „agenți străini” au mai fost incluși: jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon, jurnalistul Katerina Gordeeva, politicianul Ivan Zhdanov, omul de afaceri și filantropul Boris Zimin, muzicianul Andrei Makarevici și politologul Fiodor Krasheninnikov.

Atât mass-media, cât și „agenții străini” individuali trebuie să își marcheze materialele publice și apelurile către organele de stat cu un semn de statut, precum și să raporteze periodic Ministerului Justiției cu privire la veniturile și cheltuielile lor.

Pedeapsa pentru încălcarea cerințelor din registrul persoanelor fizice este mai strictă. Dacă mass-media – „agenții străini” ai Codului penal prevede o pedeapsă de la o amendă de 300 de mii de ruble la doi ani de închisoare, atunci „persoanele fizice” pot fi închise până la cinci ani.

În iulie, președintele Rusiei a semnat o lege „cu privire la controlul activităților persoanelor aflate sub influență străină”, adoptată de Duma de Stat și aprobată de Consiliul Federației.

Acum cele patru registre existente ale „agenților străini” vor fi comasate într-unul singur, iar pentru a fi incluse în acesta, Ministerul Justiției nu va trebui să stabilească faptul finanțării externe. Acum un „agent” poate fi recunoscut ca fiind cineva care, din punctul de vedere al autorităților ruse, a căzut sub „influență străină”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: