Război în Ucraina

Maxim Galkin a fost declarat „agent străin” în Rusia

Ecaterina Arvintii
| 17 septembrie, 2022
14:55

Umoristul și prezentatorul TV Maxim Galkin, care s-a expus public împotriva războiului din Ucraina, este inclus în registrul persoanelor care acționează în calitate de „agent străin” în Rusia. Se întâmplă după ce, la începutul lunii septembrie, Kremlinul a anunțat că Galkin este „în mod clar în afara drumului” cu restul rușilor, scrie BBC.

Amintim că, la moment, Galkin se află în afara Rusiei. După începerea invaziei ruse a Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie, a fost în Israel, unde a vorbit la concertele sale cu critici ascuțite la adresa războiului. Între timp, pe rețelele sale de socializare, Galkin, în special, a comentat masacrele din Bucha. Atunci el a spus că nu poate exista nicio justificare pentru război.

Ulterior, artistul a fost privat de timp de emisie la televiziunea rusă. Presa a relatat că motiv ar fi servit declarațiile anti-război ale umoristului, care chiar în primele zile de război ar fi pierdut contracte de publicitate.

La sfârșitul lunii august, soția lui Galkin, Alla Pugaceova, s-a întors în Rusia. Ea nu a făcut declarații publice despre război, ci i-a criticat pe rețelele de socializare pe cei care „seamănă dușmănie”.

Pe 3 septembrie, cântăreața a apărut la înmormântarea primului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, iar apoi a scris pe rețelele de socializare că „a respins violența ca mod de politică și de menținere a propriei puteri”.

Între timp, după ce Galkin a fost adăugat în lista „agenților străini” care ar opera în Rusia, Ministerul rus al Justiției a declarat că umoristul ar fi implicat în activități politice, în timp ce ar primi finanțare sau alte ajutoare din partea Ucrainei.

Pe 4 septembrie, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, l-a criticat aspru pe Galkin. Jurnaliștii l-au întrebat despre atitudinea lui față de artiștii care au părăsit Rusia după începutul războiului și se întorc acum, făcând refere, în mod special, la interpreta Ala Pugaceova.

„Există, într-adevăr, cei care s-au pătat literalmente cu declarații complet obscene și inacceptabile pentru toată lumea. Aceasta este o poveste diferită”, a spus atunci Peskov. „Nu am auzit nicio declarație de la Ala Borisovna Pugaceova”, a continuat el. „Soțul său a făcut declarații foarte proaste pe care le-am citit eu însumi. Galkin este „în mod clar în afara drumului” cu restul rușilor”, a concluzionat Peskov.

Galkin a ocupat a 23-a linie în registrul persoanelor – „agenți străini”, pe care autoritățile au început să-l mențină abia în aprilie a acestui an, începând cu jurnaliștii Evghenii Kiseliov și Matvei Ganapolski. Înainte de aceasta, Ministerul Justiției a completat în mod activ lista instituțiilor de presă – „agenți străini”. Vinerea aceasta, acest registru nu a fost completat. Dimpotrivă, Ministerul Justiției a anunțat că a exclus proiectul pentru drepturile omului „Apologia” de pe lista instituțiilor media care îndeplinesc funcțiile de agent străin. Departamentul a efectuat un audit și a admis că organizația nu a primit finanțare străină.

Vinerea trecută, 9 septembrie, Ministerul de Justiție al Rusiei a adăugat în registrele instituțiilor media – „agenți străini” și persoane fizice – „agenți străini”. Așadar, au fost adăugați pe listă jurnaliștii Andrei Afanasiev și Elena Shukaeva, precum și politologul Valerii Solovei.

Cu o săptămână mai devreme, pe 2 septembrie, Ministerul Justiției a pe lista persoanelor fizice drept „agenți străini” au mai fost incluși: jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon, jurnalistul Katerina Gordeeva, politicianul Ivan Zhdanov, omul de afaceri și filantropul Boris Zimin, muzicianul Andrei Makarevici și politologul Fiodor Krasheninnikov.

Atât mass-media, cât și „agenții străini” individuali trebuie să își marcheze materialele publice și apelurile către organele de stat cu un semn de statut, precum și să raporteze periodic Ministerului Justiției cu privire la veniturile și cheltuielile lor.

Pedeapsa pentru încălcarea cerințelor din registrul persoanelor fizice este mai strictă. Dacă mass-media – „agenții străini” ai Codului penal prevede o pedeapsă de la o amendă de 300 de mii de ruble la doi ani de închisoare, atunci „persoanele fizice” pot fi închise până la cinci ani.

În iulie, președintele Rusiei a semnat o lege „cu privire la controlul activităților persoanelor aflate sub influență străină”, adoptată de Duma de Stat și aprobată de Consiliul Federației.

Acum cele patru registre existente ale „agenților străini” vor fi comasate într-unul singur, iar pentru a fi incluse în acesta, Ministerul Justiției nu va trebui să stabilească faptul finanțării externe. Acum un „agent” poate fi recunoscut ca fiind cineva care, din punctul de vedere al autorităților ruse, a căzut sub „influență străină”.

agent străin, Maxim Galkin, rusia

Știri similare

Politică

Alegerile din Rusia din septembrie: Moldova va transmite Ambasadei Federației Ruse o notă de protest

Externe

„Să le vorbim copiilor”. Ce exemplu i-a dat Putin unui profesor pentru a explica războiul din Ucraina

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!