tv8.md

Mercedes, Volvo, Porsche, Skoda sau Lexus: Top 10 cele mai scumpe mașini procurate de deputați în 2022

Automobile de model Mercedes, Volvo, Porsche, Skoda sau Lexus sunt conduse de actualii deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Doar în anul precedent, 20 de parlamentari au decis să își schimbe mașinile, unele dintre ele atingând sume de zeci de mii de euro, relevă investigația echipei „Cutia Neagră PLUS”, potrivit TV8.

Așadar, cea mai scumpă mașină ajunsă în ultimul an în proprietatea unui deputat este o „Skoda Kodiaq” de 800 de mii de lei. A fost cumpărată de deputata socialistă Ivanna Koksal. Autoturismul nou-nouț a costat-o mai exact 40 de mii de euro. „Până acum am mers doar cu mașini vechi. Vechi le vindeam și vechi cumpăram. Prima dată în viață, soțul mi-a cumpărat o mașină nouă”, a declarat Ivanna Koksal.

Imagine simbol/TV8

Locul doi în top îl ocupă automobilul deputatului socialist Grigore Novac. În 2022, acesta și-a cumpărat o „Toyota Land Cruiser”. Bolidul, fabricat în 2013, l-a costat pe Novac 690 de mii de lei. „E un automobil cu vechime de 10 ani. Legea ne impune să declarăm prețul de piață, nu cel de facto și asta o facem. Automobilul este luat în leasing, pe care am să-l achit încă mulți ani înainte. Vechiul automobil pe care l-am avut l-am vândut, iar diferența e pe leasing”, a precizat Novac pentru sursa citată.

TV8

Topul celor mai scumpe mașini cumpărate de deputați în 2022 e continuat de o „Volvo XC 90” cu 7 locuri. Proprietară este familia parlamentarei PAS Marina Morozova, care a investit 560 de mii de lei. Noua achiziție a fost pentru soțul său, a precizat deputata. „Este o mașină procurată inclusiv din veniturile pe care le-am obținut din vânzarea unui imobil. Totodată, am luat și un credit. Este mașina soțului. Noi avem 3 copii. Am ales un automobil mare, cu 7 locuri, ca să încapă toată familia”, a precizat Morozova.

Familia Morozov mai are în proprietate o mașină, cumpărată în 2015 cu 350 de mii de lei.

Imagine simbol/TV8

Continuăm topul cu un „BMW 5”. Socialistul Adrian Lebedinschi a adus anul trecut o astfel de mașină din Statele Unite ale Americii. BMW-ul produs în 2018 l-a costat 25 400 de euro, mai puțin decât prețul de piață al unui asemenea autoturism. Pe piața auto din R. Moldova astfel de mașini costă cel puțin 30 de mii de euro. Potrivit parlamentarului, mașina a avut nevoie de reparații când a fost importată.

„Eu nu prefer să cumpăr automobilele pe piața noastră când nu știi în primul rând ce-i cu el, cum a fost adus. Eu nu știu deja al câtelea automobil prefer să-l iau din SUA. Cea pe care am achiziționat-o anul trecut a fost pentru soție, dar ea a considerat că trebuie să o vândă și să-și ia alta. Nu-i comod că e prea joasă mașina. Noi acum suntem în proces de achiziționare a altui automobil, iar acesta deja e scos la vânzare”.

La muncă, Adrian Lebedinschi nu a venit însă cu noua achiziție, ci cu un „Lexus” pe care l-a cumpărat în 2020 tot din America. Mașina l-a costat peste 24 de mii de euro.

Imagine simbol/TV8

Mașini nou-nouțe și-au cumpărat anul trecut două deputate din majoritatea parlamentară.

Ana Oglindă indică în declarația de avere un autoturism de model „Hyundai Tucson” achiziționat cu 465 de mii de lei. „Eu conduc acest „Hyundai”. Am vândut autoturismul care a fost planificat să fie vândut și am cumpărat altul din resursele pe care le-am avut. Mai mult nimic nu pot să vă spun”, a declarat Ana Oglindă pentru TV8.

Înainte de a face noua achiziție, deputata a vândut cu 140 de mii de lei o altă mașină pe care o cumpărase tot nouă în anul 2013.

Imagine simbol/TV8

Alina Dandara a plătit aproape 23 de mii de euro pentru o „Skoda Kamiq”. Aceasta a înlocuit o mașină de marca „Mercedes” pe care deputata a vândut-o cu 88 de mii de lei. „Am cumpărat-o parțial din leasing și parțial din economii, pentru că în trecut am lucrat la privat și am pus bănuți deoparte”, a precizat Alina Dandara.

Imagine simbol/TV8

Cu o „Skoda Superb” a venit la Parlament deputatul PAS Vasile Grădinaru. Mașina a fost achiziționată la o licitație din Cehia cu 17 500 de euro. În declarația de avere, deputatul indică autoturismul ca fiind în posesie. Întrebat de reporterul Cutiei Negre, Grădinaru a spus că a împrumutat mașina de la un prieten.

„Am avut un accident înainte de Anul Nou și mașina pe care o utilizam eu personal nu este practicabilă, motiv din care am rugat un prieten să-mi dea în comodat un autoturism și îl folosesc acum. Îl voi utiliza atât timp cât autoturismul meu este defect. Este în reparații. Asigurarea tocmai mi-a întors banii pentru prejudiciu și urmează să repar acea mașină”, a declarat Vasile Grădinaru.

Vasile Grădinaru a accidentat un „Ford Mondeo” pe care l-a cumpărat în 2021 cu nouă mii de euro. În 2022, deputatul și-a cumpărat totuși o mașină de model „Renault Captur” pentru care a plătit 98 de mii de lei. Prețul este mai mic decât cel de piață pentru un asemenea autoturism, dar Vasile Grădinaru susține că l-a cumpărat cu defecte tehnice.

Imagine simbol/TV8

Locul 8 în topul celor mai scumpe autoturisme procurate de deputați în 2022 îl ocupă un „Haval” al deputatului PAS Ion Babici. Mașina a costat 400 de mii de lei. „Am luat credit am luat. În declarație este indicată și suma. Nu este scumpă mașina pe care am luat-o. Comparativ cu alte branduri este foarte ieftină. Marca e chineză”, a precizat parlamentarul.

TV8

La volanul unei mașini de model „Peugeot 3008” a intrat în parcarea Parlamentului deputatul PAS Victor Spînu. Autoturismul l-a costat 389 de mii de lei și a fost cumpărat din banii adunați la nuntă, ne-a spus parlamentarul. Victor Spînu s-a căsătorit anul trecut și a declarat peste jumătate de milion de lei drept donații la evenimentul de familie. „Nu face parte din clasa lux. Este un model pe care mi l-am dorit demult și cred că am făcut o investiție bună pe mai mulți ani”, a spus deputatul.

Anterior, Victor Spînu a avut un alt autoturism, pe care l-a vândut cu 6 mii de euro.

Imagine simbol/TV8

„Top 10”  este încheiat de mașina cumpărată de socialista Alla Pilipețcaia. Deputata a scos anul trecut din buzunar 364 de mii de lei pentru o „Dacia Duster” nou-nouță.

Imagine simbol/TV8

Cele mai scumpe mașini din parcarea Parlamentului

Totuși, cele mai scumpe mașini din parcarea Parlamentului nu sunt cele achiziționate de deputați anul trecut. Cel mai luxos autoturism rămâne a fi  Porche-ul deputatei PAS Olesea Stamate. L-a cumpărat nou în anul 2019 cu un milion de lei. Anterior, deputata a făcut mai multe declarații pentru presă referitoare la autoturismul său.

„Noi am avut o mașină care ne-a slujit 14 ani de zile. Era deja depășită și de vreme și de starea tehnică. A trebuit să o vindem și am procurat această mașină tot de familie care sper că ne va servi alți 14 ani”, a declarat anterior Stamate.

TV8

Îi face concurență deputatei PAS comunistul Oleg Reidman. Acesta conduce din 2020 un Mercedes care a costat tot peste un milion de lei. Deputatul indică în declarația de avere că deține mașina în posesie, iar proprietar ar fi de fapt Mihail Reidman, unul dintre fiii parlamentarului.

TV8

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: