Metsola laudă Chișinăul pentru pașii întreprinși în drumul către aderarea la UE: „Ritmul este remarcabil”

Republica Moldova nu este singură, dă asigurări președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Înalta oficială europeană a salutat, în cadrul unei întrevederi cu speakerul Igor Grosu, tempoul în care Chișinăul realizează recomandările UE, pentru a putea demara negocierile de aderare. Oficialii au discutat, la Bruxelles, despre cum pot consolida cooperarea între cele două instituții parlamentare, susținerea pe care o poate acorda Parlamentul European Republicii Moldova și agenda de reforme a țării noastre.

„Ritmul Moldovei către negocierile de aderare la UE este remarcabil. Au loc reforme. Moldovenii vor un viitor european. Împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, am reiterat angajamentul pentru un destin comun. Extinderea este un proces de câștig-câștig. Moldova nu este singură”, anunță președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

La rândul său, speakerul Igor Grosu a dat asigurări – autoritățile de la Chișinău lucrează „pe toate fronturile” pentru a îndeplini cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene.

„Realizarea condiționalităților vine în paralel cu un amplu proces de reformare sistemică pe care l-am pornit, de la resetarea sistemului de justiție, la diversificarea sursele de energie, la proiecte mari de infrastructură în sate și orașe. (…) Avem nevoie mai mult ca niciodată de coeziunea statelor membre UE, pentru că doar cu susținerea voastră, Moldova și Ucraina se pot apropia de lumea liberă și prosperă și pot, astfel, deveni mai rezistente în fața agresiunii, șantajului energetic, propagandei”, a precizat șeful Legislativului de la Chișinău.

Amintim că Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie. Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nou recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.

Timp de un an, Chișinăul a îndeplinit trei din cele nouă recomandări înaintate. Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, susține că țara noastră a obținut progrese importante în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiției.

Precizăm că autoritățile de la Chișinău au declarat, anterior, că îndeplinirea condițiilor de pre-aderare sunt principalul scop al Republicii Moldova în acest an, așa încât, la sfârșitul anului, Moldova să poată trece la următoarea etapă – deschiderea negocierilor de aderare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: