„Mi-a fost încălcat dreptul la un concurs transparent”. Ministerul Justiției, atacat în judecată

Un fost candidat la funcția de procuror general a atacat în judecată Ministerul Justiției, informează Ziarul de Gardă. Eduard Bulat solicită anularea rezultatelor concursului pentru preselecția candidaților la șefia Procuraturii Generale.

Potrivit sursei citate, Bulat evocă „nulitatea absolută a actului emis de comisie, determinată de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, deoarece unul dintre candidați era în anumite relații cu unul dintre membrii Comisiei. Acesta susține că „procesul de evaluare trebuie văzut integru, or acest fapt creează anumite suspiciuni că membrul Comisiei nu a fost obiectiv față de ceilalți candidați”.

De asemenea, Bulat vorbește despre lipsa de transparență.

A lipsit un mecanism și regulament care să prevadă expres care sunt modalitățile de evaluare și punctare a fiecărui candidat. S-a lăsat o marjă mare de subiectivism pentru membrii comisiei, care puteau evalua candidații după criterii pe care noi nu le cunoaștem. Am considerat că mi-a fost încălcat dreptul de a participa la un concurs transparent și echitabil.

Acesta a mai comunicat că nu cunoaște după ce criterii a fost punctat sau depunctat. „Dacă urmărim, noi, ca și membri ai societății, nu am avut un răspuns oficial pe site-ul Ministerului Justiției, care să conțină un extras al acelui punctaj. Am văzut doar o hotărâre a comisiei, care este emisă cu încălcarea legii, deoarece legea spune expres că hotărârea de admitere a candidaților trebuie să fie motivată”, a precizat Bulat.

Amintim că săptămâna trecută noul ministrul al Justiției, Fadei Nagacevschi, a transmis Consiului Superior al Procurorilor lista candidaților la funcția de procuror general. Asta deși fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a anulat rezultatele concursului, din motiv că unul dintre membrii comisiei ar fi fost imparțial. Cei patru candidați înaintați către Consiliul Superior al Procurorilor sunt Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: