NewsMaker / Екатерина Дубасова

Mihai Cristian Rizea a anunțat că va candida la funcția de primar al Chișinăului (VIDEO)

Ex-deputatul român Mihai Cristian Rizea a încercat, în dimineața de 29 octombrie, să demonteze, cu un baros, o terasă amenajată ilegal în centrul capitalei. La fața locului au ajuns agenții de pază, care i-au cerut lui Rizea să înceteze. Ulterior, în urma unui monolog de circa 40 de minute, Cristian Rizea a anunțat că va candida la funcția de primar al Chișinului.

Mihai Cristian Rizea a adus scrisoarea semnată de pretorul sectorului Buiucani Vadim Brînzaniuc, prin care se arată că Pretura a dispus demolarea terasei respective. El a mai spus că l-ar fi îndemnat repetat pe pretor să îl însoțească, pentru a demola construcția.

Ulterior, după un discurs de câteva zeci de minute, Rizea a anunțat că va candida la funcția de primar al capitalei, din partea Partidului „NOI”.

„Nu am interese personale, vreau doar să las ceva în urma mea. Și vreau să le demonstrez celor din România, care mi-au inventat un dosar cu o vechime de 7 ani. Mă voi bate pentru Primăria Chișinău, indiferent dacă mă vor lăsa sau nu să candidez”, a anunțat Rizea.

NewsMaker

NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
NewsMaker / Екатерина Дубасова
privesc.eu

 

Cristian Rizea a fost condamnat în România la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru trafic de influență. Acesta, însă, fugise din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019. Acesta se află de doi ani pe teritoriul Republicii Moldova.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul prin care i-a retras cetățenia moldovenească lui Cristian Rizea. Acesta a fost reţinut în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2020. Rizea era bănuit că ar fi comis ilegalităţi de natură penală atunci când a obţinut cetăţenia moldovenească. Mai exact, ar fi făcut declaraţii false în procesul de dobândire a cetăţeniei. În mai, Cristian Rizea a fost eliberat din arest de autoritățile moldovenești, deoarece a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

El a încercat să candideze la funcția de deputat în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie, însă nu a fost înregistrat în cursa electorală. La fel, și-a anunțat candidatura la funcția de primar al mun. Bălți, însă nu a fost înregistrat.

Erată. În versiunea inițială a știrii a fost indicat, în mod eronat, că terasa ar aparține restaurantului „La Sarkis”. Reprezentanții localului susțin că nu le aparține construcția din str. Alexei Mateecvici 111, motiv pentru care NM a revizuit știrea. Ne cerem scuze pentru confuzie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Salariile de la ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate? Radu Marian: o măsură cu impact emoțional

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului, care a calificat drept exagerate salariile din câteva agenții.

În timpul emisiunii, Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul.

Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar, asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: