Andrei Mardari/NewsMaker

Ministerul Justiției a pregătit o lege privind accesul la informațiile de interes public. Ce presupune aceasta?

Guvernul urmează să aprobe în cadrul ședinței, din 12 aprilie, o nouă lege privind accesul la informațiile de interes public. NM vă spune ce s-ar putea schimba odată cu adoptarea acesteia.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției. Necesitatea de a adopta noua lege rezultă din implementarea cerințelor Comisiei Europene legate de cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Totodată, aceste măsuri sunt stipulate și în planurile de acțiuni ale Guvernului pentru anii 2021-2022.

Proiectul de lege introduce termenul de informație de interes public. În esență, aceast include toate informațiile pe suport de hârtie sau electronic deținute de autoritățile centrale și locale, întreprinderile publice, întreprinderile private care furnizează servicii publice și întreprinderile energetice.

Orice persoană fizică sau juridică va putea solicita informații de la autorități .

Noua lege scurtează termenul de răspuns la cererile de informații de la 15 zile lucrătoare, cât este în prezent, la 15 zile calendaristice. În plus, solicitantul de informații are dreptul de a preciza sub ce formă dorește să primească răspunsul: în format electronic, pe suport de hârtie, prin poștă sau de la organizația la care a fost trimisă cererea. Se poate face o excepție în cazurile în care informațiile solicitate sunt disponibile publicului pe internet sau la sediul autorității sau în cazul în care autoritatea publică nu are capacitatea tehnică de a răspunde la cerere.

În plus, autoritățile vor fi obligate să răspundă gratuit la cererile de acces la informații de interes public dacă răspunsul este solicitat în format electronic sau dacă lungimea răspunsului pe suport de hârtie nu depășește 20 de pagini.

Cu toate acestea, proiectul de lege implică, de asemenea, numeroase motive pentru care autoritățile sau alți deținători de informații relevante pentru public pot refuza accesul la acestea. De exemplu, autoritățile pot refuza, invocând protecția securității naționale, a relațiilor internaționale, protecția datelor cu caracter personal și chiar protecția mediului.

Pentru încălcarea prevederilor legii sunt prevăzute amenzi, care vor putea fi impuse de către instanța de judecată. În funcție de gravitate și de încălcare, acestea variază de la 250 de lei la 10.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Circa 4000 de site-uri din R. Moldova, nefuncționale. Recean denunță tentative de atac cibernetic

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat pe 28 septembrie că aproximativ 4000 de site-uri nu funcționează. Potrivit oficialului, situația a apărut după ce Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), instituție subordonată Guvernului, a fost nevoit să blocheze o platformă în urma unui atac cibernetic masiv. Recean a precizat că atacul vizează infrastructura aferentă procesului electoral.

Premierul a scris pe Facebook că „ieri și azi infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic”. „E vorba, în special, de CEC.md, precum și mai multe secții de vot din afara țării. Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real, fără afectarea procesului electoral”, a adăugat Recean.

Oficialul a mai spus că, „în prezent, STISC a blocat platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv”. „Prin urmare, circa 4000 de site-uri nu sunt funcționale. Atacurile sunt orchestrate simultan cu scopul de a supra-încărca rețeaua STISC, care deservește CEC și altă infrastructură electorală”, a declarat Recean.

Potrivit canalului de Telegram „Prima Sursă”, administrat de către responsabili din cadrul Președinției, Parlamentului și Guvernului, atacurile cibernetice au vizat platforma CEC.md, sistemele guvernamentale de servicii în cloud și de asigurare automată a proceselor, precum și unele stații de vot din diaspora”.

„Printre incidente s-au numărat atacuri de blocare distribuită – inclusiv unul orchestrat simultan din mai multe țări, cu peste 16 milioane de sesiuni generate, conceput pentru a simula trafic real și a ocoli sistemele de protecție –, tentative de introducere a codului malițios în bazele de date și infecții cu programe informatice nocive pe stații de vot. Pentru a limita efectele, STISC a fost nevoit să blocheze host.md, ceea ce a dus la restricționarea temporară a aproximativ 4.000 de site-uri”, a comunicat sursa.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: