Andrei Mardari/NewsMaker

Ministerul Justiției a pregătit o lege privind accesul la informațiile de interes public. Ce presupune aceasta?

Guvernul urmează să aprobe în cadrul ședinței, din 12 aprilie, o nouă lege privind accesul la informațiile de interes public. NM vă spune ce s-ar putea schimba odată cu adoptarea acesteia.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției. Necesitatea de a adopta noua lege rezultă din implementarea cerințelor Comisiei Europene legate de cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Totodată, aceste măsuri sunt stipulate și în planurile de acțiuni ale Guvernului pentru anii 2021-2022.

Proiectul de lege introduce termenul de informație de interes public. În esență, aceast include toate informațiile pe suport de hârtie sau electronic deținute de autoritățile centrale și locale, întreprinderile publice, întreprinderile private care furnizează servicii publice și întreprinderile energetice.

Orice persoană fizică sau juridică va putea solicita informații de la autorități .

Noua lege scurtează termenul de răspuns la cererile de informații de la 15 zile lucrătoare, cât este în prezent, la 15 zile calendaristice. În plus, solicitantul de informații are dreptul de a preciza sub ce formă dorește să primească răspunsul: în format electronic, pe suport de hârtie, prin poștă sau de la organizația la care a fost trimisă cererea. Se poate face o excepție în cazurile în care informațiile solicitate sunt disponibile publicului pe internet sau la sediul autorității sau în cazul în care autoritatea publică nu are capacitatea tehnică de a răspunde la cerere.

În plus, autoritățile vor fi obligate să răspundă gratuit la cererile de acces la informații de interes public dacă răspunsul este solicitat în format electronic sau dacă lungimea răspunsului pe suport de hârtie nu depășește 20 de pagini.

Cu toate acestea, proiectul de lege implică, de asemenea, numeroase motive pentru care autoritățile sau alți deținători de informații relevante pentru public pot refuza accesul la acestea. De exemplu, autoritățile pot refuza, invocând protecția securității naționale, a relațiilor internaționale, protecția datelor cu caracter personal și chiar protecția mediului.

Pentru încălcarea prevederilor legii sunt prevăzute amenzi, care vor putea fi impuse de către instanța de judecată. În funcție de gravitate și de încălcare, acestea variază de la 250 de lei la 10.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CEC a stabilit regulile de participare la parlamentare: ce trebuie să cunoască cei care aspiră la fotoliul de deputat

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat condițiile de participare în calitate de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit CEC, pot candida persoanele cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua scrutinului, dețin cetățenia Republicii Moldova și nu au restricții legale privind exercitarea acestui drept.

Dreptul de a desemna candidați îl au:

  • Partidele politice, care au dreptul de a participa la alegeri, în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice și care au fost confirmate de către CEC;
  • Blocurile electorale constituite și înregistrate de către CEC;
  • Cetățenii care își înaintează propria candidatură independent, cu condiția ca aceștia să nu fi fost membri sau susținători ai unui partid politic în ultimele 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

    În cazul partidelor politice și a blocurilor electorale, desemnarea candidaților la funcția de deputat se face printr-o procedură specială în cadrul ședințelor organelor statutare ale partidelor și/sau blocurilor electorale, confirmată prin procese-verbale, împreună cu lista nominală a participanților la ședința organului responsabil și actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil.

    Listele trebuie să conțină minimum 51 și maximum 111 candidați.

    Candidații independenți trebuie să colecteze între 2 000 și 2 500 de semnături. Prin derogare, o candidată femeie poate prezenta între 1 000 și 2 500 de semnături. Pentru colectarea acestora, se pot constitui grupuri de inițiativă.

    Listele de candidați trebuie să respecte cota minimă de 40% pentru ambele sexe. De asemenea, poziționarea pe listă trebuie să respecte regula: cel puțin patru candidați de același gen la fiecare zece locuri.

    Documentele de înregistrare vor fi depuse atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic. Fiecare candidat va completa o declarație de consimțământ privind candidatura sa.

    Perioada de depunere a documentelor va începe din 20 iulie 2025 și va dura până pe 19 august 2025.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: