Ministerul Justiției a comentat cererile depuse la CtEDO în dosarul Stoianoglo. Reprezentanții instituției au menționat că vor solicita opiniile tuturor autorităților implicate și până pe 22 septembrie 2022, termenul acordat de Curte, va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate. De asemenea, instituția subliniază că cererile nu se referă la procedura de demitere a lui Stoianoglo din funcția de procuror general.
Pe 30 mai 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererile nr. 5281/22 și 19371/22, depuse de Alexandr Stoianoglo contra Republicii Moldova. Prima cerere se referă la lipsirea de libertate a lui Stoianoglo în urma inițierii urmăririi penale împotriva sa. Cea de-a doua cerere se referă la suspendarea acestuia din funcția de procuror general în urma inițierii cauzei penale împotriva sa și la imposibilitatea de a contesta această măsură.
„Ministerul Justiției (Agentul guvernamental) va solicita opiniile tuturor autorităților implicate și, în termenul acordat de către Curte (până la 22 septembrie 2022), va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate. Precizăm că aceste cereri vizează aspecte procedurale și nu se referă la procedura de demitere a dlui Stoianoglo din funcția de procuror general”, se arată în declarația Ministerului Justiției.
***
Pe 1 iunie, avocatul lui Stoianoglo Victor Munteanu a anunțat că CEDO „a comunicat în regim de urgență Guvernului Republicii Moldova ambele plângeri depuse de Procurorul General Alexandr Stoianoglo pe faptul persecutării acestuia pe criterii politice, plasării ilegale în arest la domiciliu, al restricțiilor de comunicare cu presa și al restricțiilor de întrunire, și, mai important, al suspendării din funcția de Procuror General. După ce vor fi studiate documemtele parvenite de la CEDO, vom informa societatea despre detaliile cazului examinat de Curtea europeană”.
Cele două plângeri au fost depuse, în ianuarie 2022, de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi.
În august 2021, majoritatea parlamentară a adoptat modificările la Legea procuraturii. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.
Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Procurorul general interimar a fost reținut la începutul lunii octombrie a anului trecut. El este învinuit de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și exces de putere, acuzaţii pe care acesta le respinge. Acum Alexandr Stoianoglo este cercetat în stare de libertate.
La mijlocul lunii mai, Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat raportul. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare. Alexandr Stoianoglo nu este de acord cu evaluarea şi a anunțat că o ataca la Curtea de Apel.
