Ministerul Justiției

Ministerul Justiției, despre cererile depuse la CtEDO de Stoianoglo: Până în septembrie vom prezenta poziția Guvernului

Ministerul Justiției a comentat cererile depuse la CtEDO în dosarul Stoianoglo. Reprezentanții instituției au menționat că vor solicita opiniile tuturor autorităților implicate și până pe 22 septembrie 2022, termenul acordat de Curte, va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate. De asemenea, instituția subliniază că cererile nu se referă la procedura de demitere a lui Stoianoglo din funcția de procuror general.

Pe 30 mai 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererile nr. 5281/22 și 19371/22, depuse de Alexandr Stoianoglo contra Republicii Moldova. Prima cerere se referă la lipsirea de libertate a lui Stoianoglo în urma inițierii urmăririi penale împotriva sa. Cea de-a doua cerere se referă la suspendarea acestuia din funcția de procuror general în urma inițierii cauzei penale împotriva sa și la imposibilitatea de a contesta această măsură.

Ministerul Justiției (Agentul guvernamental) va solicita opiniile tuturor autorităților implicate și, în termenul acordat de către Curte (până la 22 septembrie 2022), va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate. Precizăm că aceste cereri vizează aspecte procedurale și nu se referă la procedura de demitere a dlui Stoianoglo din funcția de procuror general”, se arată în declarația Ministerului Justiției.

***

Pe 1 iunie, avocatul lui Stoianoglo Victor Munteanu a anunțat că CEDO „a comunicat în regim de urgență Guvernului Republicii Moldova ambele plângeri depuse de Procurorul General Alexandr Stoianoglo pe faptul persecutării acestuia pe criterii politice, plasării ilegale în arest la domiciliu, al restricțiilor de comunicare cu presa și al restricțiilor de întrunire, și, mai important, al suspendării din funcția de Procuror General. După ce vor fi studiate documemtele parvenite de la CEDO, vom informa societatea despre detaliile cazului examinat de Curtea europeană”.

Cele două plângeri au fost depuse, în ianuarie 2022, de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi.

În august 2021, majoritatea parlamentară a adoptat modificările la Legea procuraturii. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Procurorul general interimar a fost reținut la începutul lunii octombrie a anului trecut. El este învinuit de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și exces de putere, acuzaţii pe care acesta le respinge. Acum Alexandr Stoianoglo este cercetat în stare de libertate.

La mijlocul lunii mai, Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat raportul. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare. Alexandr Stoianoglo nu este de acord cu evaluarea şi a anunțat că o ataca la Curtea de Apel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: