REUTERS/Erin Scott

Mişcarea Black Lives Matter a fost nominalizată la premiul Nobel pentru Pace

Un deputat din parlamentul Norvegiei a înaintat mișcarea Black Lives Matter (BLM) la premiul Nobel pentru pace, scrie portalul The Guardian pe 30 ianuarie, citată de libertatea.ro.

Deputatul norvegian Petter Eide a nominalizat mișcarea Black Lives Matter la premiul Nobel pentru pace, pentru modul în care mesajul de schimbare sistemică s-a răspândit în întreaga lume.

Eide spune că mișcarea a forțat țările din afara SUA să se lupte cu rasismul din propriile societăți.

„Au avut o realizare extraordinară în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare cu privire la nedreptatea rasială”, a adăugat politicianul norvegian, care a nominalizat în trecut activiști pentru drepturile omului din Rusia și China pentru premiul Nobel.

„Acordarea premiului pentru pace Black Lives Matter, recunoscută astfel drept cea mai puternică forță globală împotriva nedreptății rasiale, va trimite un mesaj puternic că pacea se bazează pe egalitate, solidaritate și drepturile omului și că toate țările trebuie să respecte acele principii de bază”, se arată în nominalizarea lui Petter Eide.

Politicianul norvegian a amintit că Nelson Mandela a primit premiul în 1993 pentru lupta împotriva discriminării rasiale în Africa de Sud, iar Martin Luther King a luat Nobelul pentru rezistența non-violentă împotriva rasismului în SUA, în 1964.

Mișcarea Black Lives Matter a fost fondată în 2013, după achitarea în SUA a celui care l-a împușcat pe Trayvon Martin. A obținut o recunoaștere mai largă în 2014, în urma protestelor legate de moartea lui Michael Brown și a lui Eric Garner, și a devenit izvorul unei serii de proteste globale în 2020, după moartea lui George Floyd și cea a Breonnei Taylor.

Până la sfârșitul lunii martie, Comitetul Nobel pregătește o listă scurtă a nominalizărilor. Câștigătorul va fi ales în octombrie, iar ceremonia de premiere este programată pentru 10 decembrie. Anul trecut au existat mai mult de 300 de nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace, care a fost câștigat de Programul Alimentar Mondial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„O decizie greșită“. Ambasada Rusiei în Moldova sare în apărarea Centrului rus de cultură

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului, care a susținut denunțarea acordului cu Federația Rusă în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Mai mult, a adăugat că „Rusia și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială” și „continuă să respecte cu strictețe aceste principii”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”.

„Considerăm decizia părții moldovenești greșită și contraproductivă. (…) Subliniem că activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură se desfășoară strict în conformitate cu legislația locală, dreptul internațional și are ca scop exclusiv susținerea dialogului cultural și umanitar. Ușile Casei Ruse sunt deschise pentru toți doritorii. Oricine se poate convinge că în acest spațiu nu există loc pentru declarații politice. Toate activitățile au un caracter pașnic, contribuind la menținerea stabilității și a armoniei interetnice în republică”, a declarat ambasada, numit decizia Guvernului o „măsură rusofobă” care „lovește în primul rând locuitorii republicii”.

Ambasada Rusiei la Chișinău a mai declarat că „pasul de escaladare al autorităților moldovenești subminează baza juridică a relațiilor noastre bilaterale”. „Acesta contravine Tratatului de prietenie și cooperare din anul 2001, conform căruia părțile trebuie „să contribuie în toate modurile la dezvoltarea cooperării în domeniul umanitar”, inclusiv prin crearea centrelor culturale. Reamintim că, potrivit acestui document, Federația Rusă și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială. Continuăm să respectăm cu strictețe aceste principii”, a spus ambasada.

Ambasada a mai declarat că „activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură nu poate fi întreruptă înainte de mijlocul anului viitor, cu condiția notificării prealabile (cu șase luni înainte) din partea părții moldovenești”. În aceste condiții, ambasada a comunicat: „La necesitate, vom extinde gama de activități culturale desfășurate direct de către Ambasada Rusiei, în cadrul funcțiilor misiunii diplomatice stabilite prin Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și va înainta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Potrivit Ministerului Culturii, acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire automată pentru intervale succesive de câte cinci ani, în lipsa unei notificări scrise de denunțare din partea uneia dintre părți. Potrivit articolului 17 al documentului, fiecare parte are dreptul să denunțe acordul, notificând cealaltă parte cu cel puțin șase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate – care urmează să se consume la 4 iulie 2026, a mai declarat ministerul.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. Potrivit lui Jardan „după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în Republica Moldova, acest acord poate fi utilizat pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a țării”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: