În data de 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat ultimii candidați la alegerile prezidențiale. Pentru funcția de președinte al țării vor concura 11 persoane. NM vă spune ce șanse au aceștia, cine ar putea ajunge în turul doi și cât de probabil este acesta.
Cine sunt candidații
La alegerile actuale, pentru fotoliul prezidențial vor lupta 11 persoane. Este cel mai mare număr de candidați de la revenirea la alegeri prezidențiale directe în 2016. Atunci au participat 9 candidați, iar în 2020 — opt.
La alegeri participă:
- Maia Sandu — candidatul PAS, actualul președinte al Moldovei;
- Alexandr Stoianoglo — candidatul susținut de PSRM, fost procuror general;
- Renato Usatîi — candidatul formațiunii politice „Partidul Nostru”, fost primar al municipiului Bălți;
- Vasile Tarlev — candidatul partidului „Viitorul Moldovei”, fost prim-ministru;
- Ion Chicu — candidatul PDCM, fost prim-ministru;
- Octavian Țîcu — candidatul blocului „Împreună”, fost deputat în Parlament;
- Irina Vlah — candidat independent, fost bașcan al Găgăuziei;
- Andrei Năstase — candidat independent, fost ministru al Afacerilor Interne;
- Tudor Ulianovschi — candidat independent, fost ministru al Afacerilor Externe;
- Natalia Morari — candidat independent, jurnalistă;
- Victoria Furtună — candidat independent, fost procuror anticorupție.
Mai multe informații despre candidații care participă la alegeri au fost publicate de NM aici.
Ce șanse au
Favoritul cursei, conform sondajelor de opinie, este actualul președinte Maia Sandu. Potrivit unui sondaj realizat de WatchDog la sfârșitul lunii august, 35,5% dintre respondenți sunt gata să voteze pentru Sandu. Ceilalți candidați nu acumulează nici 10% dintre sufragii. Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 9,9% din voturile respondenților. După care urmează Renato Usatîi cu 6,8%, Irina Vlah — 5,8%, Ion Chicu — 3%, Vasile Tarlev — 1,8%, Țîcu — 1,3%, și Năstase — 1,2%. Ceilalți candidați: Furtună, Morari și Ulianovschi au mai puțin de 1%.
Conform unui sondaj IRI, realizat în mai-iunie anul curent, lider este, la fel, Maia Sandu. 34 la sută dintre respondenți erau gata să o voteze pe actuala președintă. În momentul realizării sondajului, Stoianoglo nu fusese încă desemnat în calitate de candidat, astfel că în sondaj figura liderul socialiștilor, Igor Dodon, care s-a situat pe poziția a doua cu 18% dintre voturi. Dodon a renunțat însă la campania prezidențială și l-a susținut pe Stoianoglo. Pentru Usatîi și Chicu erau dispuși să voteze 5% dintre respondenți, iar pentru Vlah — 4%. Ceilalți candidați nu au fost menționați în sondaj.
În sondajele WatchDog și IRI, menționăm, nu participă reprezentanții diasporei și locuitorii din stânga Nistrului. La alegerile din octombrie, peste hotare vor fi deschise 234 de secții de votare. La ultimele alegeri prezidențiale din 2020, alegătorii din diaspora au constituit aproximativ 16% din numărul total de votanți. Tradițional, diaspora sprijină candidații pro-europeni. La alegerile din 2020, 92,94% dintre alegătorii de peste hotarele Moldovei au votat pentru Maia Sandu, iar 7,06% pentru Igor Dodon. La alegerile parlamentare din 2021, blocul electoral PCRM-PSRM a câștigat doar în secțiile de votare din Rusia. Chiar și la secția de votare din Belarus a câștigat PAS.
În același timp, locuitorii din regiunea transnistreană votează tradițional pentru candidații pro-ruși. La alegerile prezidențiale din 2020, 85,8% dintre alegătorii de pe malul stâng au votat pentru Igor Dodon, iar la alegerile parlamentare din 2021, majoritatea alegătorilor din stânga Nistrului au sprijinit blocul electoral pro-rus PCRM-PSRM cu 62,2%. Cu toate acestea, alegătorii din Transnistria sunt mult mai puțin activi decât diaspora și alte regiuni ale Moldovei. La alegerile actuale, locuitorii de pe malul stâng vor putea vota la 30 de secții de votare situate pe malul drept al Nistrului.
Experții remarcă totuși că avansul Maiei Sandu în sondaje i-ar putea juca festa. Încrederea susținătorilor săi fideli într-o victorie inevitabilă ar putea duce la o scădere a mobilizării acestora, ceea ce i-ar determina să nu se prezinte la vot.
Intriga principală — va exista un al doilea tur?
Cu toate acestea, toți se întreabă dacă va fi sau nu un al doilea tur. Doctora în științe politice Angela Colațchi consideră că, judecând după activitatea candidaților din opoziție, Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, probabilitatea unui al doilea tur este foarte mare. Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, probabilitatea unui al doilea tur depinde de mobilizarea electoratului pro-rus. Multe partide de opoziție au îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul privind integrarea europeană a Moldovei, care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, inclusiv socialiștii. Curăraru consideră că acest lucru va duce la o scădere generală a prezenței la vot, deoarece alegătorii care vor decide să ignore referendumul nu se vor prezenta nici la alegeri.
„În acest caz, Maia Sandu are mai multe șanse să câștige din primul tur, deoarece alegătorii opoziției nu vor veni, dar acest lucru ar putea afecta negativ referendumul”, a explicat expertul.
Lupta anti-ratingurilor
În turul doi al alegerilor, de obicei, predomină votul de protest. Dacă în primul tur majoritatea alegătorilor votează „pentru” un anumit candidat, în turul doi majoritatea votează „împotriva” candidatului considerat nepotrivit. Astfel, în turul doi contează mai mult anti-ratingul decât ratingul candidaților. În cazul Maiei Sandu, anti-ratingul ei este mai mare decât ratingul. Conform sondajului IRI, actualul președinte este de încredere pentru 47% dintre respondenți, în timp ce 53% nu au încredere în ea. Pentru comparație, primarul capitalei, Ion Ceban, are un rating de 49% și un anti-rating de 40%, iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, are un rating de 42% și un anti-rating de 55%. Cu toate acestea, experții tind să creadă că Maia Sandu va câștiga în turul doi.
Potrivit sondajelor, în turul doi ar putea accede candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo. Un alt posibil oponent al Maiei Sandu în turul doi este Renato Usatîi. „Partidul Nostru” a ocupat locul trei la ultimele două alegeri prezidențiale, dar atunci candidatul socialiștilor a fost Igor Dodon, al cărui rating era mult mai mare decât cel al lui Stoianoglo.
Andrei Curăraru consideră că Usatîi are șanse mari să ajungă în turul doi, dacă va evita improvizațiile în discursurile sale. „Când Usatîi începe să vorbească despre simpatia față de dictatură și măsuri radicale, el îi îndepărtează pe alegătorii centriști”, a spus expertul, adăugând că Usatîi are mai multă experiență în discursurile publice decât Stoianoglo.
Pe de altă parte, Stoianoglo, potrivit expertului, atrage prin moderația, stabilitatea și predictibilitatea sa: „El se poziționează ca un președinte-arbitru”.
Colațchi, însă, crede că Stoianoglo are mai multe șanse să ajungă în turul doi:
„Usatîi este un bun showman, un bun orator, dar nu un lider”.
Totuși, expertul nu exclude nici faptul că și Usatîi poate ajunge în turul doi, deoarece „poporul nostru iubește spectacolul”.
În turul doi, Stoianoglo și Usatîi se vor poziționa diferit. Curăraru a remarcat că Usatîi are imaginea unui „politician stradal, rebel”.
„Dacă, înainte de turul doi, vor apărea scandaluri de corupție, Stoianoglo va avea un avantaj datorită experienței sale în organele de drept”, a adăugat expertul.
În acest caz, „imaginea” lui Usatîi va fi în contrast mai puternic cu cea a Maiei Sandu. Totuși, Curăraru consideră că este greu de spus cine va avea mai multe șanse în turul doi. Colațchi crede că Stoianoglo pare un candidat mai serioasă comparativ cu Usatîi.
Alegeri fără Șor?
La aceste alegeri nu există niciun candidat susținut în mod deschis de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de pușcărie în Moldova. Blocul „Victorie”, format din partidele controlate de Șor, l-a propus drept candidat pe deputatul Partidului „Renaștere”, Vasile Bolea. Însă Comisia Electorală Centrală nu l-a admis la alegeri. Blocul „Victorie” face o campanie activă pentru votul „împotrivă” la referendumul privind integrarea europeană a Moldovei, dar nu a făcut încă declarații privind alegerile prezidențiale. Colațchi crede că această tăcere va continua până la sfârșitul campaniei electorale.
„Șor nu va susține pe nimeni deschis, pentru a proteja acel candidat. De obicei, candidații sprijiniți de Șor sunt excluși din cursa electorală. Așa s-a întâmplat în 2016, când Partidul Democrat a anunțat că o va susține pe Maia Sandu, dar toată echipa a lucrat pentru Dodon”, a spus expertul.
Andrei Curăraru crede că Șor ar putea să nu susțină pe nimeni, pentru a-și consolida imaginea de „politician-victimă, care nu este admis la alegeri”. De asemenea, el ar putea susține mai mulți candidați și, în cele din urmă, ar putea face un apel public pentru votarea candidatului cu cel mai mare rating.
„Irina Vlah repetă multe dintre narațiunile lui Șor. Totuși, în acest context, merită să urmărim și evoluția lui Tarlev. Se presupune că Partidul Comuniștilor este controlat de Șor, iar comuniștii, după cum se știe, l-au susținut pe Tarlev”, a spus expertul.
În același timp, el a subliniat că sprijinul lui Șor poate juca un rol important doar în regiunile pe care acesta le controlează: la Orhei și în Găgăuzia.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
