sputnik.md

Modernizarea sistemului de achiziții publice și dezvoltarea registrul electronic al salariaților. Ce obiective își mai propune Ministerul Finanțelor în 2020

În cadrul unei ședințe, care a avut loc astăzi, 3 februarie, Ministerul Finanțelor a prezentat obiectivele strategice pentrul anul 2020, se anunță într-un comunicat al instituției. De asemenea, vicepremierul Serghei Pușcuța a prezentat și raportul de activitate al Ministerului Finanțelor pentru anul 2019.

Astfel, în acest an, Ministerul Finanțelor își propune să extindă programul de compensarea a creditelor imobiliare accesate în afara programului de stat „Prima casă”. De asemenea, instituția va continua colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială și cu alți parteneri de dezvoltare. Un alt obiectiv ține de achitarea în termen și integral a salariilor angajaților din sectorul bugetar și adoptarea până la 31 iulie 2020 a politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.

În aceeași ordine de idei, Ministerul Finanțelor își propune următoarele obiective:

– armonizarea legislației naționale fiscale în partea ce ține de accize și TVA, conform angajamentelor Acordului de Asociere RM – UE, în speță revizuirea cotelor și scutirilor de TVA și cotelor accizelor
– aprobarea noului cod vamal și a reglementărilor de punere în aplicare a acestuia
– schimbarea conceptului de salarizare în sectorul public prin orientarea spre salarizarea bazată pe performanță
– dezvoltarea sistemului registrul electronic al salariaților
– dezvoltarea sistemului monitorizarea electronică a vânzărilor
– modernizarea sistemului de achiziții publice
– identificarea resurselor de finanțare pentru realizarea deplină a proiectelor de investiții capitale

De asemenea, în cadrul ședinței, vicepremierul Serghei Pușcuța a prezentat raportul de activitate al Ministerului Finanțelor pentru anul 2019. Acesta a menționat că rezultatele preliminare ale exercițiului bugetar pe anul 2019 arată că veniturile totale ale bugetului public naţional au constituit 62,9 miliarde lei, fiind în creștere față de anul 2018 cu 8,5% (4,9 miliarde lei).

Menționăm că la ședință au participat prim-ministrul Ion Chicu, conducerea Ministerului Finanțelor, precum și a instituțiilor subordonate: Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, Inspecția Financiară, Agenția Achiziții Publice și Instituția Publică „Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profashion.ru

UE ar putea ocoli veto-ul Ungariei în negocierile cu Moldova și Ucraina, pentru a depăși blocajul

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a depăși blocajul creat de Ungaria și de a avansa negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, potrivit Politico.

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată a statelor UE ar putea decide deschiderea „clusterelor de negociere” pentru cele două țări, fără a mai fi nevoie de unanimitate la fiecare etapă. În prezent, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe fiecare pas al procesului de aderare.

Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a precizat: „Posibilitatea ca Consiliul să decidă prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare ale procesului de extindere.”

Reducerea pragului necesar pentru a începe negocierile ar permite Ucrainei și Moldovei să demareze reformele necesare aliniării la standardele UE, chiar dacă unul sau doi membri se opun oficial. Diplomații UE consideră că propunerea lui Costa ar putea depăși blocajele repetate ale premierului ungar Viktor Orbán, ale cărui veto-uri au întârziat progresul celor două țări.

Mercier a avertizat: „Când o țară este împiedicată fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol.”

Cluster-urile reprezintă etape-cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia Europeană și-a arătat deschiderea pentru extinderea votului cu majoritate calificată, după apelurile liderilor UE pentru un proces de aderare mai rapid. În discursul său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a menționat nevoia de QMV în anumite domenii, inclusiv politica externă, lăsând însă deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte arii.

Întrebată dacă aderarea Ucrainei și Moldovei ar putea intra în această categorie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a răspuns: „Acest lucru ar putea fi într-adevăr explorat.”

***

Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: