Moldcell împlinește 25 de ani alături de clienții săi – cei care au făcut posibilă fiecare etapă din această evoluție. De la primul apel până la prezentul digital, evoluția Moldcell este despre Oameni, încredere și dorința de a oferi mai mult. Astăzi, compania este mai mult decât un operator telecom: este un partener de încredere, o rețea care a evoluat de la un operator de telefonie mobilă la un ecosistem digital dedicat oamenilor și conectivității inteligente.
Această aniversare este marcată printr-un gest de recunoștință față de clienți: un bonus de 25 GB trafic internet mobil, oferit gratuit tuturor abonaților. Bonusul poate fi activat din aplicația My Moldcell în termen de 14 zile de la recepționare și este valabil până la 31 mai 2025. Este un gest care confirmă, o dată în plus, că la Moldcell clienții sunt prioritatea principală.
”Este cu adevărat o onoare să sărbătorim cea de-a 25-a aniversare Moldcell – un sfert de veac, este un fundament solid care vorbește despre reziliența noastră, viziune și inovații, precum și impactul de durată pe care l-am avut de-a lungul anilor. Moldcell este mai mult decât un operator mobil, este un operator care oferă soluții digitale și are drept scop incluziunea digitală indiferent de vârstă, venit sau proveniență. Noi credem cu fermitate că fiecare cetățean al țării are dreptul la conectivitate, acces la informații și soluții digitale.
Transformarea noastră a fost ghidată de un scop clar: La Moldcell îți aducem o lume întreagă în mâinile tare pentru ca tu să-ți trăiești viața din plin. Noi nu doar conectăm, ci împuternicim Oamenii, creștem afaceri, susținem comunitățile, rămânând în același timp Digitally Human la baza a tot ceea ce facem. Le mulțumim fiecăruia pentru că au ales să fie alături de noi. Vom continua să construim viitorul împreună, cu aceeași dedicare și respect.” a subliniat Carolina Bugaian, Directoarea generală Moldcell.
Pentru a marca aniversarea, Moldcell a pregătit și o serie de reduceri generoase – de până la 50% – la produse tehnologice de ultimă generație: smartphone-uri, laptopuri, televizoare, electrocasnice și multe altele. Acestea sunt disponibile atât în magazinele Moldcell din întreaga țară, cât și pe eshop.moldcell.md, relansat recent cu o interfață modernă și o experiență de utilizare îmbunătățită.
Prin tot ceea ce face, Moldcell pune clientul în centrul deciziilor sale. De la digitalizarea serviciilor, până la soluțiile personalizate oferite în aplicația My Moldcell, compania continuă să inoveze cu un scop clar: apropierea de oameni și crearea unor experiențe utile, simple și accesibile.
În prezent, Moldcell conectează milioane de utilizatori din întreaga țară, fiind parte activă din viețile lor – acasă, la birou, în comunități. Iar la 25 de ani, compania transmite un mesaj clar: recunoștință pentru trecut, angajament pentru viitor.Pentru mai multe informații, vizitați: https://moldcell.md
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Republica Moldova își consolidează cooperarea cu Centrul Internațional pentru Recuperarea Activelor (ICAR) al Institutului Basel pentru Guvernare din Elveția, în vederea identificării, gestionării și recuperării activelor provenite din activități ilicite. În acest sens, conducerea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a avut o întrevedere cu expertul ICAR, David Mattan.
În cadrul discuțiilor, au fost analizate provocările actuale legate de gestionarea bunurilor confiscate, dar și procedura de administrare aplicată de SFS. Reprezentanții celor două instituții au explorat soluții comune pentru cazurile complexe, care necesită un răspuns coordonat între mai multe instituții naționale și internaționale.
Potrivit SFS, ICAR este implicat activ alături de instituțiile din Republica Moldova din anul 2021, oferind expertiză practică în investigații financiare, cooperare internațională, asistență juridică reciprocă și consolidarea cadrelor juridice și de politici pentru recuperarea activelor.
Vila din Geneva a familiei Plahotniuc, sub sechestru în Elveția
În Elveția, mai exact în Geneva, se află una dintre cele mai valoroase proprietăți ale fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia după șase ani de la fuga sa din Republica Moldova. Imobilul de lux, achiziționat în 2012 cu peste 500 de milioane de lei, este plasat, însă, sub sechestru.
Încă din 2020, Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a solicitat sprijinul autorităților elvețiene pentru aplicarea sechestrului. În 2024, Tribunalul Penal Federal din Elveția a decis că vila din Geneva deținută de familia Plahotniuc rămâne sub sechestru.
Potrivit informațiilor comunicate de Procuratura Anticorupție în 2024, soția lui Vladimir Plahotniuc este învinuită de complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari. În acest context, Chișinăul a transmis o cerere de asistență juridică internațională autorităților elvețiene pentru a facilita audierea acesteia.
***
Reamintim că Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019. În luna septembrie a aceluiași an a fost anunțat în căutare internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În octombrie 2022, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldovenească, fără să o facă însă oficial nici până astăzi.
Pe 22 iulie, curent, la șase după ce a fugit din Moldova, fostul lider democrat, a fost reținut în Grecia, în timp ce încerca să zboare spre Dubai. Odată cu el, ar fi fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Elveția zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută. În prezent, Țuțu și Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Autoritățile din Republica Moldova au inițiat deja procesul de extrădare a oligarhului în țara noastră.
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare și reținută chiar în sala de judecată. Ce impact va avea această decizie asupra Găgăuziei și a relației dintre Chișinău și Comrat? Este necesar ca autonomia să organizeze alegeri anticipate pentru funcția de bașcan? De ce este construită imaginea de „victimă” în jurul lui Guțul și ce rol joacă Ilan Șor și blocul „Victorie” în această ecuație? Despre toate acestea — în materialul realizat de NM.
Bașcana Găgăuziei a fost condamnată. Ce urmează?
Pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a recunoscut-o vinovată pe Evghenia Guțul de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor” și a condamnat-o la șapte ani de închisoare (procurorii ceruseră nouă ani), precum și la interdicția de a fi membră a vreunui partid politic timp de cinci ani.
În aceeași zi, a fost pronunțată și sentința în cazul Svetlanei Popan, fosta șefă a filialei teritoriale Chișinău a ex-Partidului „Șor”: șase ani de închisoare și aceeași interdicție de apartenență politică.
Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Guțul ar fi primit în mod conștient bani de la un grup criminal organizat pentru finanțarea partidului politic. În total, potrivit anchetei, ea ar fi introdus în Republica Moldova peste 42 de milioane de lei. Acești bani urmează acum să fie recuperați de stat.
Și Svetlana Popan, potrivit acuzării, ar fi primit bani de la aceeași structură criminală, dar suma este mai mică — peste 9 milioane de lei. Și ea trebuie să restituie acești bani statului.
ZdG
Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel, iar Guțul a declarat deja că intenționează să facă acest lucru. Ea a calificat decizia instanței drept o „răfuială politică” care „nu are nimic în comun cu justiția”.
Conform legii, o infracțiune confirmată printr-o hotărâre judecătorească reprezintă temei pentru demiterea bașcanului. O astfel de prevedere se regăsește în Statul Găgăuziei – legea fundamentală a autonomiei. Tot în Statut se menționează că funcția de guvernator al Găgăuziei devine vacantă în cazul incapacității definitive de a-și exercita atribuțiile. Executarea unei pedepse cu închisoarea constituie tocmai o astfel de „incapacitate definitivă”.
Tudor Mardei | NewsMaker
În orice caz, după demisia bașcanului sunt organizate alegeri pentru un nou bașcan. După reținerea lui Guțul pe aeroport în primăvara acestui an, mass-media afiliate politicianului Ilan Șor, care se ascunde la Moscova, scriau despre posibilitatea ca Chișinăul să numească un bașcan „de-al său”. Însă, din punct de vedere legal, un astfel de scenariu este imposibil. Conform StatutulGăgăuziei, bașcanul este o funcție aleasă, iar numirea șefului Găgăuziei nu este permisă. Pe lângă alegerea bașcanului, Găgăuzia urmează să aleagă și o nouă Adunare Populară (parlamentul autonomiei). Mandatele actualilor deputați expiră în toamna acestui an.
Guțul — principală figură a lui Șor
În ultimele luni, anume Evghenia Guțul a devenit figura principală a forțelor afiliate lui Șor. Până la alegerea sa ca bașcan, Guțul, deși era secretară a Partidului „Șor”, nu apărea pe scena politică a Moldovei. Având practic zero notorietate, cu ajutorul lui Ilan Șor și al deputaților din Parlament asociați cu acesta, Guțul a reușit să câștige alegerile pentru funcția de bașcan. După inaugurare, ea nu s-a distanțat de politicianul fugar, ci dimpotrivă — și-a promovat activ legătura cu Șor.
telegram/Евгения Гуцул
În primăvara anului 2024, la Moscova, partidele afiliate lui Ilan Șor s-au unit într-un bloc numit „Pobeda” („Victoria”). Blocul a fost condus chiar de Șor, Evghenia Guțul a devenit secretar executiv al consiliului politic, iar deputata Marina Tauber — secretar al executivului.
Tot atunci, în primăvara lui 2024, Evghenia Guțul s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în marja festivalului tineretului de la Soci.
РИА Новости
În ajunul alegerilor parlamentare, Ilan Șor a anunțat participarea blocului „Victorie” la scrutin. Lista candidaților pentru Parlament urma să fie condusă chiar de Evghenia Guțul, însă Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului.
Este de menționat că și alți lideri ai blocului „Victorie” au primit pedepse cu închisoarea în dosare penale. Astfel, deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de detenție, iar deputata Svetlana Lozovan — la șase ani, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului. Ambii au fugit și se presupune că se află în regiunea transnistreană. Și Marina Tauber așteaptă o sentință: este acuzată de complicitate la finanțare ilegală a partidului. La începutul acestui an, parlamentara a părăsit Republica Moldova, iar procurorii cer 13 ani de închisoare pentru ea.
Ilan Șor însuși a fost condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”. Acum șase ani, el a fugit din țară. Astfel, Evghenia Guțul ar putea deveni prima dintre liderii blocului „Victorie” care va executa efectiv o pedeapsă.
Acest fapt, precum și faptul că este mamă a doi copii minori, contribuie la crearea unei imagini de „victimă” în jurul ei. Despre „victima regimului PAS” au început să vorbească politicienii și activiștii apropiați de Șor încă din momentul reținerii bașcanei. Politologa Angela Colațchi consideră că această imagine de victimă va fi exploatată în alegerile parlamentare din septembrie: „Mai mult decât atât, nu doar forțele afiliate lui Șor vor vorbi despre asta, ci și formațiuni precum recent creatul „Bloc patriotic”.” Menționăm că în „Blocul patriotic” a fost inclus și partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah — „Inima Moldovei”, care vizează voturile din autonomie.
Potrivit Angelei Colațchi, strategia de a crea imaginea unei victime funcționează în Moldova, având în vedere caracterul sentimental al alegătorilor: „Compasiunea față de cineva este adânc înrădăcinată în codul nostru cultural, izvorât din morala creștină. Totuși, utilizarea unor astfel de metode în politică este un gest foarte cinic și o manipulare a sentimentelor oamenilor”.
Ideea „victimizării lui Guțul” a fost preluată și de presa rusă, care a pus un accent deosebit pe faptul că Guțul are doi copii minori. La pronunțarea sentinței, Guțul a venit împreună cu fiul ei. Fotografia în care aceasta se desparte de copil după sentință a fost distribuită pe larg de mass-media.
Evghenia Guțul/Telegram
Ce va face Comratul?
„Condamnarea bașcanului va înrăutăți brusc relațiile dintre Chișinău și Comrat”, consideră politologa Angela Colațchi. „Pentru a îmbunătăți situația, autoritățile trebuie să muncească mai mult în regiune. Să discute cu oamenii, să le explice deciziile. Chiar dacă acolo atitudinea față de guvernare este critică. Trebuie de lucrat”, este convinsă experta.
Între timp, la Comrat, în dimineața zilei de 6 august, a fost convocată o ședință de urgență a Adunării Populare a Găgăuziei, dedicată sentinței aplicate bașcanei. O ședință extraordinară a fost organizată și după reținerea lui Guțul, însă atunci s-a limitat la o „declarație de dezacord”. Sunt șanse mari ca și actuala ședință să se încheie la fel. Comratul nu are pârghii reale de presiune asupra Chișinăului.
Ședința ar putea fi însoțită de un protest al susținătorilor lui Ilan Șor. Totuși, potrivit directorului laf.md, Vitalii Gaidarji, nu este de așteptat o mobilizare de proporții: „Nu cred că Găgăuzia va sări în picioare (pentru Guțul)”. Gaidarji a menționat că autonomia a fost tradițional o regiune eurosceptică, iar condamnarea bașcanei va amplifica această atitudine, însă, în opinia sa, sentința trebuie înțeleasă mai ales ca un semnal clar: „nu este permis să participi la scheme de corupție și să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În noaptea de 5 spre 6 august, trupele ruse au atacat cu drone regiunea Odesa din Ucraina. Presa ucraineană a raportat explozii în Orlovka, unde se află o stație de distribuție a gazelor. Șeful administrației militare din regiunea Odesa a confirmat existența unor pagube la infrastructura de gaze, după ce la fața locului a izbucnit un incendiu. Explozii au fost auzite și în zonele de graniță ale Republicii Moldova și României. Locuitorii unor localități au publicat imagini video în care se poate observa lumina incendiului.
La ora 22:12, în regiunea Odesa a fost declanșată alarma aeriană. Presa ucraineană a raportat explozii în Orlovka din raionul Ismail, unde este situată o stație de distribuție a gazelor. Administrația de stat raională Ismail, oraș de subordonare regională în regiunea Odesa, a declarat că a fost atacat un „obiect al infrastructurii civile”. Nu au fost înregistrate victime.
Ulterior, șeful administrației militare din regiunea Odesa, Oleg Kiper, a raportat că Rusia a atacat raionul Ismail cu drone de atac. „Există pagube la infrastructura de gaze. La fața locului a izbucnit un incendiu, care a fost lichidat de pompierii noștri la ora 07:25. În prezent se desfășoară lucrări pentru evacuarea gazului din sistem. Focul a distrus echipamentele de producție. Din cauza avarierii conductei principale de gaz, temporar sunt deconectați 2.500 de abonați. Lucrările de remediere a consecințelor continuă”, a scris Kiper pe Telegram.
Exploziile, auzite în Republica Moldova
Locuitorii din regiunile de sud ale Republicii Moldova au declarat pentru publicația Nokta că au auzit explozii dinspre Ucraina. În imaginile filmate de ei se poate vedea lumina unui incendiu.
Panică și mesaj RO-Alert în România
Prin mesajul RO-Alert, locuitorii din zona de nord a județului Tulcea au fost informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și că trebuie să adopte măsuri de protecție și siguranță personală.
Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) al județului Tulcea, mesajul a fost emis în jurul orei 01:10, după ce Ministerul Apărării a identificat ținte pe teritoriul ucrainean, în apropiere de granița de nord cu România, în urma unui posibil atac al Federației Ruse asupra unor obiective ucrainene aflate pe malul stâng al Fluviului Dunărea și al Brațului Chilia Veche.
„Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute, iar la scurt timp de la emiterea mesajului RO-Alert au fost înregistrate mai multe apeluri prin numărul unic de urgenţă 112 în dispeceratul ISU Tulcea care anunţau incendii în municipiul Tulcea dar şi în apropiere de Isaccea, incendii care nu au fost confirmate de echipajele de intervenţie trimise”, au precizat reprezentanții Inspectoratului, notează publicația Hotnews.
Instituția a adăugat că, în urma atacului aerian, pe teritoriul ucrainean, aproape de granița cu România, a izbucnit un incendiu care i-a indus în eroare pe apelanți (19 apeluri în total), făcându-i să creadă că incendiul se afla într-o zonă apropiată de ei.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, susține că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni.
Pe 6 august, președintele CSM a anunțat că, în ultimele luni, s-au intensificat cazurile de intimidare și amenințare la adresa judecătorilor și a unor membri ai instituției. Totodată, el a făcut referire la cazul judecătorului care a examinat dosarul penal intentat împotriva Evgheniei Guțul.
„Acest judecător a fost suspus, câteva luni de zile, unor presiuni și amenințări constante. (…) Acestea includ mesaje de amenințare cu moartea, trimiterea de fotografii macabre cu persoane asasinate, decapitate, apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timpul nopții”, a declarat Caraman.
El a mai spus că în adresa jurnaliștilor a fost expediată și o scrisoare, pretinsă a fi semnată de către judecătorul respectiv, prin care acesta ar informa că își depune demisia și se retrage din examinarea cauzei respective. „În acea scrisoare se invocau pretinse influențe politice asupra judecătorului. Această scrisoare reprezenta nimic altceva decât un fals. (…) A urmat o altă înștiințare care a fost pretins dată de persoane apropiate judecătorului respectiv care aduceau la cunoștință că judecătorul în cauză ar fi decedat și că funeraliile au loc peste câteva zile, totodată invitați toți cei care au cunoscut judecătorul să vină la acest eveniment”, a declarat Caraman. Potrivit lui Caraman, cazul reprezintă „un atac direct asupra judecătorului”, iar scopul este să-l intimideze și să influențeze deciziile judecătorești date de acesta.
Caraman a spus că și un membru al CSM a fost ținta unor mesaje similare.
Președintele CSM a declarat că organele de drept investighează circumstanțele.
NewsMaker a întrebat reprezentanții poliției dacă judecătorul a depus plângere și, eventual, dacă oamenii legii investighează vreun suspect. Deocamdată nu avem un răspuns.
Amintim că, pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”. În urma deciziei, conturi online care susțin echipa politicianului fugar Ilan Șor au distribuit imagini și mesaje critice la adresa magistratei Ana Cucerescu, cea care a pronunțat sentința.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituție responsabilă de funcționarea sistemului judecătoresc, a organizat în dimineața de 6 august un briefing de presă. Subiectul anunțat este „acțiunile concertate de intimidare îndreptate împotriva unor judecători care instrumentează sau pronunță decizii în cauze de rezonanță publică, precum și amenințări împotriva unor membri ai Consiliului”. Conferința de presă se desfășoară la o zi după ce a fost pronunțată sentința în dosarul bașcanului Evghenia Guțul și a ex-secretarei Partidului „ȘOR” (declarat neconstituțional), Svetlana Popan.
Într-un anunț cu privire la organizarea briefingului, reprezentanții CSM au precizat că “aceste atacuri includ intimidări indirecte prin propagarea de informații false cu caracter alarmist, precum și campanii de denigrare în spațiul public și online, tentative de discreditare profesională promovate de persoane cu influență publică – inclusiv politicieni”.
Actualizare: Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni.
